15 partide noi participă la alegerile parlamentare

Din mai 2016 și până azi 57 de partide noi au dobândit personalitate juridică. 15 dintre ele au reușit să depună candidaturi pentru alegerile parlamentare din decembrie (dintre care 4 formează o alianță electorală). În afara acestor 15 partide mai sunt altele care au fuzionat sau vor fuziona cu formațiuni care au depus liste de candidați și ai căror membri e posibil să se regăsească pe listele acestora (este cazul Uniunii Salvați Bucureștiul care fuzionează cu Uniunea Salvați România și al Partidului Național pentru Patrie și Alianța pentru Domnești care vor fuziona cu Alianța Noastră România).

Dintre acestea, doar 4 au reușit să îndeplinească și criteriul tare de radiere de participare în 3 circumscripții electorale la alegerile parlamentare. Alte câteva formațiuni au îndeplinit însă criteriul mai slab de a desemna liste complete de candidați într-o circumscripție .Totuși, 4 formațiuni nu au îndeplinit sub nici o interpretare nici unul dintre criterii și urmează a fi radiate.

Din celelalte 42 de partide noi care nu participă la aceste alegeri, câteva au avantajul că s-au înregistrat după alegerile locale, astfel că existența lor nu este periclitată momenta. Marea majoritate însă vor fi radiate la finele anului 2016.

Ce spune legislația electorală?

O nouă rundă de alegeri se apropie, iar partidele politice se află în pragul unei noi validări (sau, bineînțeles, invalidări) din partea electoratului. În condițiile în care Biroul Electoral Central a dat recent publicității listele de candidaturi aferente fiecărei circumscripții am fost interesați să observăm cum s-au descurcat noile partide.

Conform legislației în vigoare (art.54 alin. (1) al Legii 208/2015  privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților), partidele politice, alianțele electorale, alianțele politice și organizațiile minorităților naționale care au strâns semnături echivalând cu 1% din numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral pot depune liste de candidați în toate circumscripțiile. Dintre partidele noi, doar Uniunea Salvați România (USR) și partidul Alianța Noastră România (ANR) au reușit să îndeplinească acest criteriu (lista completă a partidelor care au trecut acest prag poate fi consultată pe site-ul Biroului Electoral Central). Dacă USR a depus candidaturi în toate cele 43 de circumscripții (inclusiv în circumscripția rezervată diasporei), ANR s-a “mulțumit” să intre în competiție în 41 de circumscripții (județele în care nu a depus liste sunt Harghita și Sălaj).

Formațiunile politice care nu au îndeplinit criteriul amintit anterior pot depune candidaturi în acele circumscripții în care reușesc să mobilizeze suportul a 1% din alegătorii cu reședința sau domiciliul în circumscripția respectivă, la care se adaugă prevederea că numărul acestora nu poate fi mai mic de 1.000  (art. 54 alin. (2) al Legii 208/2015). Listele a 11 partide noi și a unei alianțe electorale (formată din alte 4 partide noi) au fost validate de Biroul Electoral Central.

Pragurile ridicate de validare a susținerii prin semnături- atingând limita superioară recomandată de Comisia de la Veneția – au contribuit din plin la faptul că doar o mică parte din cele 57 de partide noi înscrise în Registrul Partidelor Politice au reușit să se angreneze în competiția electorală. În condițiile în care criteriile de radiere sunt strâns legate de participarea la alegeri, această stare de fapt se prezintă ca problematică. Mai precis, Legea 114/2015 spune că partidele susceptibile să fie radiate sunt acelea care:

“nu au desemnat candidați, singure sau în alianță, în două campanii electorale succesive, cu excepția celei prezidențiale, în minimum 75 de circumscripții în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin 3 circumscripții, în cazul alegerilor parlamentare” (Legea 114/2015, art. 14).

Vom denumi în cele ce urmează prevederile referitoare la depunerea candidaturilor în 3 circumscripții criteriul tare de radiere și pe cele referitoare la depunerea unei liste complete criteriul slab de radiere.

Situația se complică însă atunci când vedem că există mai multe interpretări posibile ale ceea ce înseamnă o “listă completă”. Legea 208/2015 nu dă o definiție a acesteia. Magnitudinea circumscripției pare a reieși din Anexa 1 a Legii 208/2015, dar Articolul 52 al aceleiași legi adaugă faptul că “numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi până la un sfert din aceste mandate; fracţiunile se întregesc la cifra 1, indiferent de mărimea acestora”. În fine, Legea 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale definește lista completă de candidați ca fiind “lista care cuprinde un număr de candidați egal cu suma dintre numărul maxim de mandate de consilier pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză și numărul ce reprezintă un sfert din numărul mandatelor” (art. 27 al. (2)).

Există așadar cel puțin 2 interpretări, una mai favorabilă partidelor noi și alta mai puțin favorabilă: conform primeia, contează să depui o listă cu un număr de candidați egal cu numărul de mandate + locurile suplimentare fie pentru Senat fie pentru Camera Deputaților, pentru o circumscripție. Conform interpretării mai puțin favorabile, lista completă se referă atât la locurile pentru Senat cât și la cele pentru Camera Deputaților, pentru o circumscripție.

În cazul alegerilor parlamentare de anul acesta nu ar exista diferențe pentru partidele noi în funcție de interpretarea dată legii. Rămâne însă o ambiguitate care ar putea fi pe viitor importantă pentru a delimita între ce partide continuă să aibă personalitate juridică și ce partide își încetează existența.

Ce partide noi vor participa la alegerile parlamentare?

Partide care au îndeplinit criteriul tare

După cum spuneam mai devreme, Uniunea Salvați România va participa în toate cele 43 de circumscripții, în timp ce partidul lui Marian Munteanu, Alianța Noastră România, a depus liste de candidați în 41 de circumscripții.

Pe lângă acestea, alte 2 partide au îndeplinit criteriul tare de evitare a radierii: desemnarea candidaților în cel puțin 3 circumscripții: Partidul Noua Românie (PNR) și Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal (PPUSL). PNR a depus candidaturi în Gorj, Timiș, Neamț și Satu Mare, în timp ce candidații PPUSL vor lupta pentru mandate de parlamentari în Timiș, Mehedinți, Călărași și Caraș-Severin.

Partide care au îndeplinit criteriul slab (în oricare interpretare)

O parte din partidele noi au îndeplinit criteriul slab de evitare a radierii, depunând liste complete în cel puțin o circumscripție electorală, fie pentru Senat fie pentru Camera Deputaților (interpretarea favorabilă). În această situație se regăsesc Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (candidaturi în Teleorman și Giurgiu), Partidul Vrancea Noastră (Vrancea) și Blocul Unității Naționale (Mehedinți, Timiș). De asemenea, Alternativa Națională 2016, alianța electorală formată de Forța Pensionarilor, Partidul Social Democrat al Muncitorilor, Partidul Comunitar din România și Partidul Comuniștilor) a îndeplinit acest criteriu datorită listelor depuse în județele Iași și Vâlcea.

Partidele noi care nu au depus liste complete sunt Forța Moldova (1 singur candidat pentru Senat în Iași), Mișcarea pentru Medgidia (1 candidat pentru Senat în Harghita), Partidul Romilor Democrați (liste incomplete pentru Senat și Camera Deputaților în Bacău) și Partidul Unității Sociale din România (Giurgiu). Dat fiind faptul că acestea au dobândit personalitate juridică înainte de alegerile locale din iunie, la finele anului 2016 vor fi radiate.

Tabel 1 – Lista partidelor politice noi care au desemnat candidați pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016

Concluzii

Doar o mică parte din partidele noi au reușit să strângă semnăturile necesare pentru a desemna candidați. 2 dintre acestea, Uniunea Salvați România și Alianța Noastră România au reușit să depășească pragul de semnături de 1% la nivel național și au depus liste în aproape toate cele 43 de circumscripții.

Alte partide au preferat să participe în alianță electorală, conștientizând probabil faptul că supraviețuirea (dependentă de participarea la acest ciclu electoral) este mai importantă decât obținerea mandatelor (formând o alianță, la pragul electoral de 5% se adaugă 2 procente pentru fiecare membru al alianței; astfel, o alianță cu 4 partide, cum este Alternativa Națională 2016, ar avea nevoie de 13% din voturile de la nivelul circumscripției pentru a trece pragul).

Cele mai ghinioniste sunt partidele care, deși au reușit să strângă semnături, vor înfrunta radierea la finele anului 2016, din cauza neîndeplinirii criteriilor de activitate la cele 2 runde de alegeri ale anului 2016.

Este important ca pe viitor Autoritatea Electorală Permanentă să clarifice ce înseamnă și o listă completă, deoarece interpretarea s-ar putea să determine ce partide își continuă existența în ciclurile electorale viitoare.

Mai multe informații despre partide noi

Centrul pentru Inovare Publică monitorizează dinamica apariției noilor partide și aplicarea legii partidelor politice. Puteți vedea aici, cu actualizare zilnică, centralizarea cererilor înregistrate la Tribunalul București.

Periodic, publicăm articole pe această temă. Puteți citi aici toate aceste articole, inclusiv prezentări mai detaliate ale noilor partide.

Monitorizarea este posibilă cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, prin proiectul „Legea Partidelor Politice : bariere și oportunități”, despre care puteți afla mai multe informații în această pagină. Opiniile exprimate aparțin exclusiv Centrului pentru Inovare Publică.