Alegeri libere și corecte în condiții de siguranță

Anul acesta ar trebui să avem alegeri, locale și parlamentare. Cele locale au fost deja amânate din iunie pentru toamnă, posibil sfârșit de septembrie. Cele parlamentare sunt încă programate la început de decembrie, dar ar putea fi și ele amânate, în cazul unei noi izbucniri de Covid-19. Indiferent de data exactă, alegerile acestea vor fi în circumstanțe deosebite. Trebuie să găsim soluții pentru a avea alegeri libere și corecte în condiții de siguranță.

Pornesc de la principiul că avem nevoie de alegeri, pentru a ne proteja democrația. Amânarea alegerilor până găsim vaccinul și imunizăm populația nu este o soluție. Democrația se vindecă cel mai greu. Nu putem însă să avem alegeri în orice condiții. Trebuie să fie alegeri corecte. Și chiar dacă ne vom asuma unele riscuri de sănătate publică, trebuie să acționăm pentru a limita aceste riscuri.

Sunt trei perioade sau momente importante pentru alegeri:

  • Strângerea semnăturilor de susținere pentru candidați
  • Campania electorală
  • Ziua (zilele?) votului

Vom analiza în continuare care sunt riscurile suplimentare, și ce soluții există. Vom arăta că doar pentru strângerea semnăturilor sunt măsuri propuse de către Guvern, și doar pentru alegerile locale.

Discuția este mult complicată de blocajul generat de lipsa de transparență a deciziilor Guvernului și Parlamentului, și de politicianismul principalelor forțe politice.

Strângerea semnăturilor de susținere

Legislația electorală din România cere candidaților să își arate relevanța politică prin strângerea unui număr mare de semnături: cel puțin 1% din numărul de alegători. Pentru alegerile locale din 2016, în marea majoritate a circumscripțiilor (localități), acest procent a fost depășit, și într-o treime din ele a fost peste 5%. Este evident că strângerea acestor semnături, fizic, pe hârtie, este mai mult decât o sarcină disproporționată, a devenit și un risc epidemiologic important.

Guvernul a anticipat acest risc și, prin Ordonanța de Urgență nr. 44/2020, a introdus mai multe modificări importante pentru alegerile locale:

  • Numărul de semnături necesare a fost reduse la aproximativ 0.5% din numărul de cetățeni dintr-o circumscripție.
  • A fost introdusă varianta alternativă a unui număr total de 25.000 de semnături la nivel național. Spre comparație, în 2016, acest număr de semnături era cerut doar în București.
  • A fost introdusă o a doua variantă alternativă a depunerii unor contribuții electorale în valoare de cel puțin 50 de salarii de bază minime brute pe țară, în locul listelor de semnături. Sumele depuse vor putea fi folosite în campania electorală.
  • Listele de susținători vor putea fi depuse și online, cu semnătură electronică. Metodologia de aplicare ar trebui anunțată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în termen de 30 de zile de la publicarea Ordonanței (adică pe 10 mai).

În dezbaterea de la Senat, a fost abrogat punctul referitor la depunerea unor contribuții bănești în locul semnăturilor. În Comisii s-a discutat și despre abrogarea celorlalte puncte, dar fără o decizie. Legea de aprobare a Ordonanței este acum în dezbatere la Camera Deputaților.

Dacă proiectul nu va mai suferi schimbări, poate fi o soluție de compromis rezonabilă, având în vedere contextul pandemiei. Rămâne de văzut care este propunerea AEP cu privire la semnăturile colectate  electronic. Totuși, numărul de semnături rămâne relativ ridicat, cu precădere în localitățile mai mici.

Toate aceste măsuri se referă strict la alegerile locale. Pentru alegerile parlamentare, este necesar un nou proiect de lege (sau o nouă ordonanță de urgență).

Campania electorală

Pandemia de Covid-19 va schimba probabil fundamental felul în care se face campanie electorală, cu o desprindere completă de modul clasic. Foarte probabil vor fi cel puțin evitate, dacă nu interzise, toate tipurile de întâlniri electorale, de la marile mitinguri la întruniri în săli închise. Nu vor fi nici acțiuni din-ușă-în-ușă, pentru a evita contactele multiple și transmiterea comunitară a virusului.

Acest lucru va determina candidații să se orienteze, mai mult chiar decât până acum, către media tradițională și către online. De aici am putea spune că revine candidaților rolul de a găsi cele mai bune metode de a ajunge la public.

Legea finanțării partidelor politice prevede o listă exhaustivă a tipurilor de cheltuieli pe care partidele și candidații le pot face în timpul campaniei electorale, și plafoane pentru acestea. Spre exemplu, pentru cheltuieli cu campanie online se prevede o limită de 30% din cheltuieli, în timp ce pentru pliante, broșuri și alte materiale outdoor, limita este de 50% din cheltuieli. Anticipând că cea mai mare parte a campaniei va fi online, este necesară o schimbare legislativă care să permită candidaților o flexibilitate mai mare.

Campania electorală în mediul online aduce și probleme noi – sau poate nu atât noi, cât neadresate: fake-news, imposibilitatea identificării plătitorilor unor reclame, campania negativă și discursul incitator la ură. Nu există soluții imediate la aceste probleme, cu care se confruntă toate țările democratice. Ele pot fi atenuate prin acțiuni comune ale autorităților și marilor companii din tehnologie, în sensul creșterii transparenței publicității electorale și a tehnicilor folosite online. În România nu există încă preocupări în această direcție.

Ziua (zilele?) votului

În România, se votează într-o singură zi, în persoană, în secția de vot. Pentru persoanele netransportabile, se folosește urna mobilă. Acesta este paradigma tradițională. Cu totul excepțional, pentru cetățenii din străinătate, la ultimele alegeri a fost introdus votul prin corespondență, fără prea mare succes. Ocazional, s-a votat în două zile în țară, sau trei în străinătate, fără mari probleme.

În fața provocării reprezentate de coronavirusul Sars-Cov-2, trebuie să regândim felul cum votăm. Foarte probabil votul în persoană va rămâne principala metodă de vot.

Votul în persoană în ziua votului

Secțiile de vot sunt în general săli de clasă. Sunt spații mici, în care stau pentru multe ore înghesuiți membrii biroului secției de vot, la care se adaugă cetățenii. Sunt mai multe secții de vot în aceeași școală, una lângă alta, ceea ce generează un flux mare de cetățeni către localul respectiv. În aceste condiții, asigurarea măsurilor de igienă este o sarcină aproape imposibilă.

Trebuie să regândim felul în care votăm, pentru a limita pe cât se poate riscurile epidemiologice. Până la acest moment, autoritățile nu au anunțat nicio măsură pentru asigurarea siguranței sanitare în ziua votului. Nu există nici o preocupare de a preîntâmpina previzibila reticență a corpului experților electorali de a participa la acest proces ce le poate pune viața în pericol.

Din experiența noastră cu votul în mai multe zile, și din încercările recente din alte țări, sunt mai multe măsuri ce pot fi adoptate:

  • Votul în trei zile, în întreaga țară. Votul în mai multe zile a fost folosit la două Referendumuri în țară, și la alegeri prezidențiale în străinătate. A funcționat fără deficiențe majore. Se poate face și un program, pe vârste sau după alte criterii. Scopul este distribuirea cât mai uniformă a votanților, astfel încât să se limiteze aglomerarea.
  • Reconfigurarea secțiilor de votare. Trebuie evitată situația în care mai multe secții sunt în aceeași clădire. Pot fi găsite spații în apropiere: instituții publice, biserici, spații private – spre exemplu, restaurante de cartier. La nevoie, pot fi instalate corturi. Se poate chiar crește numărul de secții de vot, acolo unde în alți ani a fost un flux mare de votanți.
  • Reglementarea unei proceduri speciale pentru vot cu urna mobilă pentru persoanele aflate în carantină și izolare. Procedura trebuie să elimine contactul direct, dar să protejeze secretul votului.
  • Lărgirea corpului experților electorali, astfel încât să fie multe rezerve pentru a evita situații de absență.
  • Majorarea indemnizațiilor membrilor corpului experților electorali, cei care își vor asuma riscuri suplimentare în ziua votului.
  • Alocarea cât mai rapid a fondurilor necesare pentru achiziționarea de echipamente de protecție pentru cei implicați (măști, mănuși, mai multe rânduri pentru fiecare persoană), dezinfectanți, termometre cu infraroșu și alte materiale recomandate de specialiștii în sănătate publică. Este preferabil ca achiziția să se facă centralizat.

Votul anticipat

Se poartă în spațiul public o discuție despre votul electronic, dar e puțin probabil să fie o soluție pe termen scurt. Nu avem nici soluțiile tehnice, nici competența administrativă pentru a implementa un astfel de sistem în timp util.

Similar, votul prin corespondență pentru alegerile locale poate fi un coșmar logistic. Poșta Română ar trebui să evalueze propria capacitate de a se implica într-un astfel de demers.

O metodă ce a fost ignorată până acum este votul anticipat în persoană. Noi, la Centrul pentru Inovare Publică, am mai adus argumente în favoarea votului anticipat.

Votul anticipat nu înlocuiește, ci este complementar votului prin corespondență. Cu câteva săptămâni înainte de data alegerilor, se organizează locuri în care cetățenii pot să voteze. Cetățenii care dintr-un motiv sau altul nu vor fi la domiciliu în ziua votări, pot veni oricând într-un interval orar anunțat. Vor vota, apoi vor închide votul într-un plic sigilat. Plicurile sunt trimise securizat la secția corespunzătoare (pot să rămână și pe loc, spre exemplu în cazul ambasadelor). În ziua votării, plicurile se dechid și voturile se introduc în urnă. Astfel se asigură confidențialitatea votului.

Am folosit sintagma „loc de vot” și nu secție de vot, pentru că nu este neapărat o secție propriu-zisă. Sunt locuri în care există deja funcționari publici, angajați ai statului, care astfel primesc sarcina suplimentară, doar pe durata alegerilor, de a gestiona voturile anticipate. Ei vor fi pregătiți în acest sens, și remunerați corespunzător. La alegerile locale, pot fi sediile birourilor electorale de circumscripție.

Un conflict politicianist care complică dezbaterea

Am amintit de OUG 44/2020, prin care Guvernul a adus modificări legislației privind alegerile locale. Actul normativ a fost adoptat fără nicio dezbatere publică, ceea ce nu a lăsat loc pentru propuneri din partea altor partide politice (cu excepția PNL) și a societății civile.

Nici Parlamentul, controlat de PSD, nu s-a lăsat mai prejos. A adoptat un proiect de lege prin care Parlamentul preia de la Guvern atribuția de a stabili data alegerilor. Justificarea demersului pare a fi dorința de a părea în control a opoziției (în treacă, aruncați o privire pe expunerea de motive a proiectului de lege: cele două pagini sunt redactate vizibil diferit, ca și când cineva a adăugat după o negociere netransparentă paragraful cu privire la stabilirea datei alegerilor). PNL a contestat la Curtea Constituțională noua lege. CCR se va pronunța pe 27 mai. Probabil că până la o decizie a CCR, orice discuție rămâne blocată.

În locul unei dezbateri structurate, care să conducă la soluții, avem același joc politicianist care blochează orice reformă. De data aceasta, miza jocului este sănătatea democrației în România, iar democrația se vindecă cel mai greu.

(imaginea: secție de vot în Coreea de Sud în timpul pandemiei de Covid-19. Sursa).

About Ovidiu Voicu 80 Articles
Ovidiu este membru fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.