Author Archive

ByClaudia

Raport anual 2016

2016 este anul în care Centrul pentru Inovare Publică a trecut de la activitatea voluntară la o activitate bazată pe proiecte, preluând o parte din portofoliul departamentului de politici publice al Fundației pentru o societate deschisă. Numărul membrilor asociației a crescut de la 3, la 7, în 2016.

Guvernarea deschisă, societatea incluzivă, participarea politică au fost cele trei direcții în care am dezvoltat proiecte. Principalele noastre activități au fost cercetarea socială și monitorizarea politicilor publice.

Cele mai importante reușite ale Centrului pentru Inovare Publică în 2016 au fost : introducerea temei educației deschise printre angajamentele Planul Național de Acțiune pentru o Guvernare Deschisă. Acest pas facilitează transparentizarea sistemului educațional și crearea, publicarea și centralizarea resurselor educaționale deschise; acceptarea de către Guvernul României a recomandării de transmitere a solicitărilor de informații de interes public fără semnătură olografă și posibilitatea primirii datelor în format deschis, sugestii introduse în normele metodologice ale legii 544/2001; stimularea participării politice prin realizarea unui ghid de înființare a unui partid politic; realizarea unei baze de date cu partidele politice înregistrate cu minim 3 membri; evaluarea redobândirii cetățeniei române de către cetățenii moldoveni, în vederea unor politici accesibile pentru viitorii solicitanți.

Descărcați documentul (PDF, 2.83MB)

ByClaudia

Informații de interes public câștigate în instanță

Într-o democrație tânăra ai nevoie de instrumente care să garanteze transparența actului de guvernare, informarea și implicarea cetățenilor în actul decizional. După 15 ani, accesul la informații de interes public este încă un drept cu greu câștigat în instanța sau un rezultat al scurgerilor și managementului deficitar al informațiilor.

În raportul anexat am analizat decizii date de-a lungul anilor 2011-2016 de Curțile de Apel din România privind utilizarea legii nr. 544/2001, care se referă la accesul la informații de interes public. Ca urmare a analizei rezultă că interpretarea instanțelor de judecată este neunitară și discriminatorie. Un exemplu în acest sens sunt anexele la autorizația de construire, care au fost considerate de către unele Instanțe ca fiind de interes public, iar de către altele informații confidențiale. Aceste inconsistente nu au fost semnalate de Avocatul Poporului sau de către alte instituții competente care ar fi putut contribui la clarificarea lor.

De asemenea, în practică, legea 544/2001 a fost utilizată mai degrabă ca instrument de comunicare cu autoritățile publice pentru obținerea unor informații personale de care avea nevoie solicitantul, precum documente care ajută la dovedirea dreptului de proprietate. Rezultă de aici că nu există suficiente instrumente de interacțiune ale cetățeanului cu statul, instrumente care să faciliteze furnizarea de informații despre propria persoană sau situație, autoritățile publice fiind cele mai mari deținătoare de informații.

Confuzii se fac și între solicitarea de informații și depunerea unei petiții, cele două având un regim diferit de soluționare. În ultimii ani, tot mai vizibil a devenit conflictul între furnizarea informațiilor de interes public și protecția datelor cu caracter personal. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care numele și prenumele au fost declarate date cu caracter personal a omis să se pronunțe asupra excepțiilor referitoare la îndeplinirea funcției publice, astfel încât accesul la informații tinde să fie tot mai restrictiv.

Raportul are scopul de a veni în sprijinul celor care doresc să înainteze o cerere de chemare în judecată în baza legii accesului la informații de interes public și prezintă seturi de date care au fost declarate sau nu de interes public din domeniile de interes pentru cetățean, precum construcții, achiziții publice si protecția datelor cu caracter personal.

Descărcați documentul (PDF, 1.72MB)


Descarcă în format .doc

ByClaudia

Solicitare de înființare a Comisiei de Cod Electoral

Dlui Călin Popescu-Tăriceanu, Președintele Senatului,

Dlui Liviu Dragnea, Președintele Camerei Deputaților,

În atenția liderilor de grupuri parlamentare din Senat și Camera Deputaților:

dl. Șerban Nicolae și dl Eugen Nicolicea (grupurile parlamentare PSD),

dl. Mario Oprea și dna Raluca Turcan (grupurile parlamentare PNL),

dl. Cristian Ghica și dl Nicușor Dan (grupurile parlamentare USR),

dl. Cseke Attila și dl Korodi Attila (grupurile parlamentare UDMR),

dl. Viorel Ilie și dl Constantin Avram (grupurile parlamentare ALDE),

dl. Dorin Bădulescu și dl Eugen Tomac (grupurile parlamentare PMP),

dl. Varujan Pambuccian (grupul parlamentar al minorităților naționale).

 

București, 16 ianuarie 2017

 

SOLICITARE DE ÎNFIINȚARE A COMISIEI DE COD ELECTORAL

 

Organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, alături de Centrul pentru Inovare Publică și Centrul pentru Studiul Democrației, vă solicită să inițiați demersurile pentru constituirea unei comisii speciale pentru elaborarea Codului electoral, conform art. 8 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

 

În viziunea noastră, această Comisie ar trebui să aibă obiectivul de a armoniza și unifica procedurile de organizare a alegerilor, pentru toate tipurile de scrutin. Codul electoral ar trebui să coroboreze prevederile din legile electorale (Legea alegerilor parlamentare, Legea alegerilor locale, Legea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea alegerilor pentru Președintele României, Legea referendumului, Legea votului prin corespondență) cu prevederile din ale legi care au impact asupra procesului electoral (Legea partidelor politice, Legea finanțării partidelor și campaniilor electorale, Legea administrației publice locale).

 

Adoptarea Codului Electoral și amendarea legilor amintite sunt necesare pentru a corecta limitele și inadvertențele actualei legislații. Anul 2017 oferă o fereastră de oportunitate pentru adoptarea Codului Electoral, între două perioade electorale aglomerate. Inițierea rapidă a procedurilor va permite adoptarea noilor norme cel mai târziu în primăvara anului 2018, cu cel puțin un an înaintea alegerilor europarlamentare, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, însușite și de Curtea Constituțională a României.

 

Amintim că o comisie similară a fost înființată prin Hotărârea 18/2013 a Parlamentului României. Apoi, în urma consultărilor cu mai multe organizații neguvernamentale, Hotărârea Parlamentului 1/2015 a extins mandatul Comisiei comune pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale. Astfel, în cursul anului 2015, prin colaborarea dintre Comisia comună, Autoritatea Electorală Permanentă și mai multe organizații ale societății civile, au fost adoptate

  • Legea 113/2015 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;
  • Legea 114/2015 privind modificarea și completarea Legii partidelor politice;
  • Legea 115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale;
  • Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților;
  • Legea 288/2015 privind votul prin corespondență.

 

După cele două runde de alegeri din anul 2016, constatăm că persistă unele discrepanțe între regulile aplicabile în procesul electoral, în funcție de tipul alegerilor (locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale). Prin aplicarea unor reguli destul de diferite în cursul proceselor electorale (procedurile de votare, modalitățile de constituire a birourilor electorale, procedurile de acreditare a observatorilor sau exercitarea votului prin corespondență), pot fi afectate negativ:

  • capacitatea Autorității Electorale Permanente de a dezvolta într-un mod eficient și profesionist Corpul experților electorali,
  • predictibilitatea proceselor decizionale, prin aplicarea unor reguli tehnice diferite la fiecare rând de alegeri, respectiv
  • capacitatea alegătorilor și a publicului larg de a înțelege procesele electorale, ceea ce scade încrederea cetățenilor în procesul electoral și vulnerabilizează democrația.

 

Organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, alături de Centrul pentru Inovare Publică și Centrul pentru Studiul Democrației, lucrează la sistematizarea discrepanțelor amintite. Așa cum am procedat încă din toamna anului 2014 și pe parcursul anului 2015, vom iniția consultări cu toate grupurile parlamentare și Autoritatea Electorală Permanentă, pentru a identifica în mod corect nevoile de armonizare și/sau de nouă reglementare. Analiza preliminară arată că ele ar putea fi sistematizate în patru categorii:

  • procedurile aplicabile în perioada electorală;
  • procedurile privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale;
  • procedurile de respectat în perioadele dintre scrutinele electorale sau referendare;
  • prevederile substanțiale aplicabile partidelor politice și campaniilor electorale.

 

Având în vedere motivele enunțate mai sus, considerăm oportună înființarea Comisiei comune speciale pentru elaborarea Codului Electoral și vă solicităm să demarați procedurile necesare pentru constituirea ei la începutul sesiunii ordinare a Parlamentului României, după 1 februarie. Rămânem încrezători în continuarea unui dialog constructiv și așteptăm răspunsul dumneavoastră.

 

 

Centrul pentru Inovare Publică este în proces de notificare a Autorității Naționale de Supraveghere a prelucrării Datelor cu Caracter Personal în calitate de operator de date cu caracter personal.