Author Archive

ByClaudia

De ce nu e atât de ușor să-ți faci partid?

Modificarea legii partidelor în 2015 și posibilitatea înregistrării unei formațiuni politice cu cel puțin 3 membri nu a produs schimbări notabile până ieri, 22 martie 2016, data la care Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat calendarul primei campanii electorale după scăderea numărului de membri ai unui partid politic. Din 129 dosare depuse la Tribunalul București, conform noii legislații, doar 18 partide au fost înscrise în Registrul Partidelor Politice, dintre care 8 la nivel local, conform analizei prezentate de Centrul pentru Inovare Publică, Cum să-ți faci partid politic- Îndrumar pentru înregistrare, aseară, în cadrul evenimentului Bariere și oportunității ale schimbării legii partidelor.

De ce nu e atât de ușor să-ți faci partid ?

1.Toate dosarele se depun la Tribunalul București și se judecă la București. Indiferent unde au reședința cei minim trei cetățeni care vor să înregistreze un partid, dosarul trebuie să ajungă la Tribunalul București. Expedierea dosarului sau depunerea personală implică un cost, proporțional cu distanța pe care trebuie să o parcurgă membrul grupului de inițiativă, în a doua situație. După depunerea dosarului, scenariul se repetă pentru cea de-a doua etapă, aceea a primei ședințe de judecată. Dacă nu au cerut oficial, la depunerea dosarului, judecarea în lipsă, membrii grupului de inițiativă trebuie să se prezinte personal sau reprezentați de un avocat la dezbaterea publică. Dacă nu sunt prezenți, reprezentați sau nu au solicitat judecarea în lipsă, cauza se suspendă. Dacă judecătorul solicită documente suplimentare, urmează o a altă ședință de judecată, la care, din nou, membrii viitorului partid trebuie să fie prezenți. Numărul ședințelor de judecată a ajuns până în prezent la un maximum de 8. Dacă procurorul sau alte persoane fizice sau juridice au obiecții, după decizia Tribunalului București, procesul se mută la Curtea de Apel București, unde, din nou, membrii grupului de inițiativă trebuie să prezenți. Deși pentru cei care locuiesc în București aceste deplasări nu sunt impedimente în procesul de înregistrare a partidului, nu același lucru l-am putea spune despre 3 cetățeni din Satu Mare, Timișoara sau Suceava.

2. Durata înregistrării poate fi de patru ori mai mare decât prevede legea. Dacă termenul legal de obținere a deciziei Tribunalului este de maxim 30 de zile de la depunerea dosarului, în realitate, maximul atins a fost de 169 de zile, de la schimbarea legii, până în luna martie 2016. Creșterea exponențială a numărului de zile este cauzată de judecarea dosarelor la București, unde instanțele sunt supraîncărcate și întârzie atât stabilirea datelor ședințelor publice de judecată, cât și comunicarea oficială a deciziilor, în urma ședinței, care condiționează orice demers ulterior. Deși problema supraîncărcării instanței bucureștene a fost subliniată de grupul de lucru care a propus schimbarea legii partidelor, din care Centrul pentru Inovare Publică a făcut parte, membrii comisiei parlamentare responsabile au refuzat să accepte depunerea dosarelor și judecarea cauzelor pentru înregistrarea partidelor politice la nivel județean.

Laura Andrei, Președinta Tribunalului București, prezentă la dezbaterea Bariere și oportunității ale schimbării legii partidelor, a spus că termenul standard de redactare a deciziei este de 30 de zile, aceasta fiind una din cauzele prelungirii perioadei de înregistrare.

3. Dosarul trebuie să conțină mai multe documente decât cele menționate explicit în legea partidelor. Legea partidelor politice enumeră o serie de documente care trebuie depuse la Tribunal : cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic și de cel puțin 2 membri fondatori, statut, program, act de constituire, declarație privind sediul și patrimoniul, dovada deschiderii contului bancar. Din interviurile pe care Centrul pentru Inovare Publică le-a realizat cu membrii partidelor înființate sau în curs de înregistrare, am aflat că, pe lângă actele menționate explicit de lege, este necesar, de plildă, cazierul judiciar, care rezultă din interpretarea art. 6 al Legii nr. 14/2015 : Pot fi membri ai partidelor politice cetățenii care, potrivit Constituției, au drept de vot. Deși legea cazierului judiciar prevede conectarea la platforma ROCRIS – Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român, a instituțiilor publice, condițiile tehnice ale Tribunalului București nu permit acest lucru, iar cetățenii care vor să-și facă partid trebuie să meargă personal să ridice cazierul, apoi să-l depună la dosar. Cu cât numărul membrilor fondatori este mai mare, cu atât durata obținerii se poate prelungi.

Pentru cetățenii care sunt din provincie, există posibilitatea de depunere a unei cereri de judecare în lipsă, care, din nou, nu este menționată în lege. Un dosar incomplet conduce la o altă ședință de judecată, după depunerea documentelor, implicit la creșterea perioadei în care trei cetățeni își pot face partid.

Documentele suplimentare sunt prevăzute în alte legi, prin urmare nu e suficientă citirea legii partidelor, pentru realizarea unui dosar complet.

4. Costurile pot fi prohibitive. Înregistrarea unui partid implică următoarele costuri: taxa judiciară de timbru (300 lei), autentificarea actelor (poate ajunge la câteva sute de lei, în funcție de avocat sau notar), taxele pentru obținerea cazierelor judiciare (depinde de numărul de membri fondatori), costul cu anunțul în ziar (poate să fie și zero, în funcție de ziar), costuri poștale, pentru trimiterea documentelor la judecata în lipsă, costuri de deplasare la Tribunal, pentru participarea la ședințele de judecată, onorariul avocatului, dacă se alege reprezentarea în instanță, costuri de design pentru realizarea siglei, costuri pentru consiliere în realizarea statutului (care trebuie să respecte restricții de formă și conținut pentru a corespunde rigorilor legii).

 

Informațiile au fost culese în urma interviurilor cu membrii partidelor politice nou-înființate sau în curs de înregistrare și prin consultarea website-urilor instanțelor de judecată din București, în cadrul proiectului Legea partidelor politice : bariere și oportunități.

 

Prima variantă a îndrumarului Cum să-ți faci partid politic a fost preluată pe website-ul Tribunalului București, http://tmb.ro/index.php/partide-si-aliante-politice ca resursă pentru cetățenii care vor să își facă partid.

Proiectul este finanțat prin Fondul pentru Inovare Civică. Fondul pentru Inovare Civică este un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, în parteneriat cu Romanian American Foundation și Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.

ByClaudia

Bariere și oportunități după schimbarea legii partidelor, 22 martie, 18:00, The Institute

Legea partidelor politice a fost modificată în 2015 pentru a permite înființarea ușoară a unor noi formațiuni, cu precădere locale și județene. În schimb, au fost înăsprite condițiile de participare în alegeri și a fost introdusă o amenințare reală a radierii pentru lipsa de activitate electorală, ambele cu scopul de a evita o „inflație” de partide fără relevanță pentru cetățeni.

Pe 22 martie 2016 intră în vigoare hotărârea de guvern privind calendarul electoral, adică începe oficial perioada electorală. Nu am avut încă prilejul de a testa condițiile mai aspre de supraviețuire a partidelor nou înființate, dar constatăm că există piedici administrative în procesul de înființare.

Dintre cele peste 110 cereri de înregistrare, mai puțin de 20 de grupuri de inițiativă au parcurs întreaga procedură. În loc de maxim o lună, cum spune legea, procedura durează în medie patru luni și poate să ajungă la șase luni. Dincolo de birocrație, multe dintre grupurile civice active și cunoscute la nivel local, nici măcar nu au încercat să se înregistreze, evitând în continuare intrarea în politică. Read More

Centrul pentru Inovare Publică este în proces de notificare a Autorității Naționale de Supraveghere a prelucrării Datelor cu Caracter Personal în calitate de operator de date cu caracter personal.