Author Archive

ByVictoria

ONG-uri și universități din UE identifică punctele sensibile ale integrării imigranților

În ultimii trei ani statele europene se confruntă tot mai intens cu provocarea recepției și integrării victimelor atrocităților din Siria, și nu numai. Numărul celor care fug de conflict crește, iar capacitatea de primire și integrare este greu de menținut în statele cele mai afectate. În încercarea de a împărți cât mai echitabil acest efort, la nivelul Uniunii Europene a fost creat mecanismul de relocare al refugiaților. România, alături de alte state din Europa Centrală, și-a asumat în 2015 sarcina de a primi, până la sfârșitul lui 2017, peste 6000 de refugiați prin acest mecanism. Probabilitatea să atingă această cifră este destul de scăzută, dar vom analiza cauzele acestei situații în articole viitoare

În acest context, pentru prima dată, Comisia Europeană a finanțat un consorțiu format din 17 organizații neguvernamentale și universități din 15 state membre UE, care implementează un proiect de cercetare și analiză a sistemelor naționale de integrare – NIEM: Măsurarea și îmbunătățirea integrării refugiaților, solicitanților de azil și refugiaților. Centrul pentru Inovare Publică este partenerul din România al proiectului NIEM.

Cum pot statele membre UE să construiască un sistem de integrare cât mai asemănător la nivelul tuturor statelor membre? Care sunt cele mai importante bariere în calea integrării și cum pot fi eliminate? Sunt câteva dintre întrebările proiectului NIEM.

 

NIEM identifică cele mai importante probleme și bariere în integrarea refugiațior în cele 15 state, propune soluții și își propune să îmbunătățeasă colaborarea între autoritățile statelor implicate în proiect.

Pentru a reuși acest lucru vor fi desfășurate două tipuri de activități: (1) de cercetare și analiză comparativă a politicilor de integrare din cele 15 țări membre UE; (2) de consultare cu actorii guvernamentali și neguvernamentali implicați în procesul de integrare al refugiaților și a persoanelor beneficiare de protecție internațională pentru a testa și îmbunătăți instrumentul de analiză.

Etapa de cercetare și analiză va urmări patru mari dimensiuni ale integrării:

  • condițiile generale de recepție solicitanților de azil
  • integrarea lor juridică: obținerea unei reședințe legale, posibilitatea de reunificare cu familia din țara de origine, posibilitatea de a accesa cetățenia țării-gazdă
  • integrarea socio-economică: accesul la locuire, la piața muncii, la educație vocațională/profesionalizare, la servicii de sănătate și alte măsuri de protecție socială
  • integrarea socio-culturală: acces la educație, la învățarea limbii țării-gazdă și orientare socio-culturală.

Aceste 4 dimensiuni au fost traduse în 169 de indicatori care analizează, pentru fiecare dintre domeniile de mai sus:

  • prevederile legilor și politicilor de integrare și alinierea acestora la standardele minime de integrare asumate de UE;
  • practicile locale și infrastructura integrării, altfel spus cum sunt implementate la nivel local legile și politicile menționate mai sus, atât de autorități publice cetrale, locale, cât și de entități private ;
  • resursele financiare alocate tuturor procedurilor de integrare și proveniența acestora (bugete locale, centrale sau fonduri UE);
  • satisfacția beneficiarilor acestor prevederi și proceduri.

Proiectul se desfășoară pânâ la mijlocul anului 2021 în Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia.

Detalii despre evoluția proiectului sunt disponibile pe www.forintegration.eu/ și pe www.inovarepublica.ro

Mai multe informații despre indicatorii integrării, care vor fi urmăriți în proiect se găsesc in infograficul de mai jos.

niem_19336885_781d47d0ae5da8f4e201363f4591b6395c69f4fa

ByVictoria

Pentru transparență în energie, nu stingeți lumina!

Ieri Ministerul Energiei a organizat o întâlnire de lucru pe tema transparentizării companiilor publice din domeniul energiei. Întâlnirea a fost adresată tuturor organizațiilor neguvernamentale interesate de subiect prin intermediul unui anunț postat pe site-ul Ministerului, fără invitații nominale.  La întâlnire au fost prezenți reprezentanții a 9 organizații neguvernamentale care lucrează în domeniul transparenței, politicilor publice și al protecției mediului.

Inițiativa de transparentizare a companiilor publice din domeniul energiei este una foarte bună, de fapt este un subiect pe care societatea civilă, atât prin vocea ONG-urilor, cât și a cetățenilor simpli care folosesc serviciile acestor companii, îl tot cere dezbătut de multă vreme. Am salutat, așadar, această consultare.

La fața locului am avut o discuție dinamică cu ministrul energiei și câțiva membri ai echipei domniei sale timp de aproximativ 2 ore, fără a urmări o agendă anume și fără a structura în vreun fel contribuțiile fiecărui vorbitor. A fost un fel de sesiune de terapie, în care ne-am spus cu toții păsul. Am aflat (din nou) că sunt probleme complexe în ceea ce privește transparentizarea domeniului energiei, există și bune practici în companiile publice, că echipa din fruntea ministerului își dorește să contribuie cât mai mult la reducerea problemelor și promovarea bunelor practici și va valorifica la maxim cele câteva luni rămase până la finalul mandatului pentru a găsi soluții durabile, în pofida lipsei resurselor umane cu care se confruntă. Iar concluzia a fost că, bineînțeles, ministerul e deschis către orice fel de colaborare cu societatea civilă, că altfel nu ne consultam.

O parte dintre cei prezenți la întâlnire am insistat să înțelegem cum anume va funcționa acestă colaborare, care sunt părțile implicate, dat fiind faptul că erau reprezentate puține organizții, și ce ne propunem mai exact să obținem în urma acestor exerciții de consultare. De fapt am insistat pentru că, cu doar câteva luni în urmă, Ministerul Energiei a fost invitat să se implice în elaborarea angajamentelor Planului Naţional de Acțiune pentru Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă, dar a ignorat invitația, așa că am considerat  această întâlnire o nouă portiță pentru a readuce subiectul în discuție. Deocamdată datele deschise rămân mai degrabă o necunoscută pentru Ministerul Energiei, dar rămâne să lucrăm la asta. De lămurit în legătură cu modul în care va funcționa consultarea, nu ne-am lămurit întru totul, dar am stabilit că ne vom revedea după ce vom trimite ministerului propunerile pe care le are fiecare.

Din punctul  nostru de vedere, un minister care se confruntă cu un deficit de resurse umane ar fi putut gândi un pic mai bine un astfel de exercițiu de consultare, mai ales dat fiind orizontul foarte scăzut de timp. O sesiune de consultări e un lucru bun, dar în lipsa unei agende care să dea o direcție clară a scopului și formatului în care se face consultarea, poate deveni o pierdere de vreme și efort pentru ambele părți.

Pe parcursul întâlnirii s-a adus în discuție rezistența la schimbare și dificultatea de a înțelege nevoia transparenței în interiorul companiilor publice. Ministerul a recunoscut că este un demers greu și e nevoie de foarte multă procesare și standardizare doar pentru pregătirea procesului. Totuși, același minister organizează consultări fără un format clar în urma căruia s-ar putea ca resursele umane să se trezească și mai copleșite de informații de procesat și standardizat în timpul scurt care a rămas pâna la finalul mandatului.

Nu este clar dacă vom primi sau nu o minută a discuțiilor de la reprezentanții ministerului, dar sperăm ca ideea lansată de un participant la întâlnire la finalul acesteia a fost glumă și ministerul nu aplică regula Chatnam House în cazul unei întâlniri pe tema transparenței. Transparentizarea domeniului energetic e un demers ambițios și lăudabil, iar un prim pas ar fi să creștem transparența și eficiența în practicile ministerului.

În acest sens facem câteva recomandări referitoare la inițierea procesului de transparentizare a companiilor publice din domeniul energiei:

Realizarea unui ghid de bune practici în ceea ce privește buna guvernanță a companiilor de stat. Ghidul va conține sinteza principiilor OECD și ale Băncii Mondiale cu privire la guvernanța corporativă și nu va avea caracter obligatoriu în prima etapă, ci va avea drept obiectiv conștientizarea și furnizarea unei direcții pentru actorii care se doresc “pionieri” în domeniul transparentizării companiilor de stat;

Introducerea unui set de informații minime care sa fie făcute publice și care să conțină, dar să nu fie limitate la publicarea:

  1. Componenței Consiliului de Administrare (CA) și a directorilor, inclusiv:
  2. Numele fiecărui membru al CA/ al directorilor
  3. CV-ul fiecărui membru al CA și al directorilor
  4. Precizarea datei de la care sunt membri ai CA/ directori
  5. Afilierea politică a fiecărui membru/ director
  6. Declaraţiile de avere şi de interese ale fiecărui membru al CA/  director de pe întreaga durată a mandatului
  7. Remuneraţia fiecărui membru al CA / director(inclusiv cu sporuri, bonusuri sau alte beneficii), statutul lor (interimari sau finali);
  8. Procedurii prin care s-a făcut selecţia membrilor Consiliului de Administrare şi a Directorului General, precum şi revocările din funcţiile respective în ultimii 3 ani şi motivele revocărilor;
  9. Bugetului pentru investiţii în fiecare dintre ultimii 3 ani financiari;
  10. Cheltuielilor totale cu personalul în ultimii 3 ani (inclusiv salarii, sporuri, bonusuri, training-uri sau formare profesională, decontări şi alte beneficii);
  11. Datoriilor companiei către bugetul de stat, către instituţii de creditare şi către parteneri comerciali, cu menţiunea pentru fiecare categorie cât la sută este reprezentat de restanţe de plată;
  12. Valorii subvenţiei operaţionale primite de la bugetul de stat;
  13. Detalierii serviciilor sau bunurilor produse de compania de stat în interes public;
  14. Obiectivului de politica publică a companiei de stat;
  15. Detalierii situațiilor de risc/ analiză de risc din domeniul de activitate al companiei de stat;
  16. Raportului de audit extern, în întregime sau parția;
  17. Unui raport anual agregat care să fie disponibil pe pagina web a companiei.
  18. Datelor referitoare la bugete, cheltuieli și datorii, pe portalul de date deschise data.gov.ro.

În continuare ne exprimăm speranța că procesul de transparentizare a companiilor publice din domeniul energetic se va traduce într-o serie de măsuri concrete și va fi făcut într-un mod cât mai transparent.

 

Centrul pentru Inovare Publică este în proces de notificare a Autorității Naționale de Supraveghere a prelucrării Datelor cu Caracter Personal în calitate de operator de date cu caracter personal.