Constituția și numărul semnăturilor de susținere pentru candidați

Într-o comună cu 108 alegători înregistrați, candidații au nevoie de minim 100 de semnături, adică 93% din numărul de alegători, pentru a se înscrie în alegeri. Este un exemplu extrem, dar nu singular. Comisia de la Veneția recomandă ca numărul de semnături cerute să nu depășească 1%. Acest prag este depășit în 2.867 din cele 3.228 de circumscripții organizate pentru alegerile locale. Motivul: așa au vrut partidele politice parlamentare, și în principal PNL și UDMR. Acest articol va fi în curând analizat de Curtea Constituțională.

Începând cu acest an, toți candidații în alegeri, independenți sau susținuți de partide, au obligația de a strânge liste cu semnături pentru a se înscrie în alegeri. Scopul acestei cerințe este să evite inflația de candidați pe buletinul de vot, ca urmare a flexibilizării înregistrării partidelor, cu doar trei membri fondatori. Strângerea unui număr minim de semnături dovedește că ai un minim de relevanță în comunitate. Doar că atunci când numărul de semnături e prea mare, se transformă într-o barieră reală în calea candidaților independenți și a partidelor mici. Cum am ajuns în România să avem un astfel de abuz?

Legea prevede, ca regulă generală, că fiecare candidat sau listă de candidați trebuie însoțită de semnăturile de susținere ale minim 1% dintre alegătorii înregistrați în circumscripția respectivă. La momentul dezbaterii, societatea civilă a propus cifra de 0,5%, considerată mai potrivită pentru a permite competiția corectă. Comisia de la Veneția, prin Codul de bune practici electorale, recomandă ca atunci când se folosesc liste de semnături, pragul să nu depășească în niciun caz 1% din numărul de alegători. Partidele parlamentare au preferat valoarea mai mare, fiind evident avantajate de ea.

Tot partidele parlamentare, în principal PNL și UDMR, au insistat pentru introducerea unui prag minim absolut, indiferent de numărul de alegători din comunitate. Astfel, candidații din comune trebuie să strângă minim 100 de semnături, cei din orașe mici și medii (localități urbane de rangul II sau III), 500, iar cei din orașe mari și pentru Consiliul Județean, minim 1000.

Încă de la momentul adoptării acestor prevederi, reprezentanții societății civile, folosind datele furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), au avertizat că în cele mai multe dintre localități, în special în cele mici, se va aplica pragul absolut. Evident, așa s-a și întâmplat.

Verificând cifrele de referință pentru aceste alegeri publicate de AEP, constatăm că în 2.867 din cele 3.228 de circumscripții numărul de semnături necesare depășește procentul de 1%, aplicându-se pragul absolut. În 1.342 de circumscripții, numărul de semnături depășește 5% din numărul de alegători. Pentru 226 de localități, se depășește pragul de 10%, iar în 26 de comune fiecare candidat are nevoie de sprijinul a mai mult de 20% din numărul de alegători.

Întâlnim o situație extremă în comuna Bătrâna, din județul Hunedoara, unde sunt înregistrați 108 alegători, dar în continuare sunt necesare 100 de semnături, adică 93% din numărul de alegători. Vom urmări cu interes câți candidați se vor înscrie în comuna.

Vor fi cu siguranță probleme pentru candidații independenți sau din partide mici în localitățile cu procent ridicat de persoane active plecate în străinătate. Poate deveni un stimulent pentru candidați să falsifice semnături.

Aceste probleme apar din cauza încăpățânării partidelor parlamentare să aplice o prevedere evident proastă, despre care li s-a explicat cu cifre că este proastă, dar care le poate aduce un avantaj în competiția electorală. Soluția este evident revizuirea legii, înainte de următoarea rundă de alegeri… sau, o decizie a Curții Constituționale.

Această a doua situație, decizia Curții, devine posibilă pentru că a fost deja ridicată o excepție de neconstituționalitate. Autorul ei este jurnalistul Liviu Avram, redactor-șef adjunct la Adevărul. Pe 13 aprilie, și-a depus candidatura la București, cu doar trei semnături de susținere. Biroul Electoral Municipal i-a respins-o, logic, în baza legii. Jurnalistul a contestat respingerea la Tribunalul București și la prima înfățișare a ridicat excepția de neconstituționalitate pentru două articole din lege: cel ce se referă la numărul de semnături și cel cu privire la alegeri într-un singur tur. Tribunalul le-a acceptat pe amândouă și le-a trimis Curții Constituționale, care urmează să se pronunțe. Citiți povestea aici.

Nu știu ce să spun despre alegerile într-un sigur tur. Dar în legătură cu numărul de semnături, jurnalistul are un caz solid. Curtea Constituțională a respins deja o lege electorală în baza recomandărilor Curții de la Veneția, iar în situația de față încălcarea lor este evidentă. S-ar putea deci să vedem o decizie pozitivă.