Trei teme pentru Cabinetul Orban: guvernare deschisă, reforma electorală, imigrație

Premierul desemnat Ludovic Orban a invitat partenerii sociali – patronate, sindicate, organizații non-guvernamentale – la o consultare pe tema programului de guvernare. Este ceva nou în politica românească, și binevenit.

Sigur că nu a fost consultarea obișnuită și a avut o doză mare de auto-promovare pentru PNL. Nu a existat un program pe marginea căruia să discutăm, deci mai degrabă au strâns idei. Nu va exista niciun fel de răspuns, de ce o idee sau alta a fost acceptată. Și, evident, negocierile cu partidele parlamentare au prioritate.

Noi am privit lucrurile cu detașare: iată o șansă să spunem viitorului guvern despre lucrurile pe care le considerăm importante. Nu ne costă nimic să facem asta, și poate iese ceva. Nu am fost prezenți fizic la întâlnire, pentru că am avut și altele de făcut.

Am trimis un document scris, în care am sugerat trei teme pe care guvernul le poate aborda: guvernare deschisă, reforma electorală, și gestionarea imigrației. Toate trei se leagă direct de lucrurile pe care le facem.

Un detaliu important: spre deosebire de diverse partide politice care cer reforme constituționale, ne-am oprit la teme adecvate unui mandat de un an al unui guvern minoritar. Mai jos este textul pe care l-am trimis

1. Guvernare deschisă

Context

  • Guvernarea deschisă – transparență, participarea cetățenilor la procesul decizional, acces liber la informații/date publice în format deschis – este astăzi un standard al bunei guvernări.
  • În ultimii ani, mai ales în perioada Dăncilă, există un regres vizibil în acest domeniu
  • România este, din 2012, membră a inițiativei internaționale Open Government Partnership (OGP), iar din 2015 este în Steering Committee. Inițial, România a fost un model de succes, acum este în pluton. Țările membre adoptă Planuri de Acțiune bi-anuale. Următorul va fi 2020-2022.

Oportunitate

  • Guvernarea deschisă este un ingredient necesar pentru prevenirea corupției. Planurile OGP sunt strâns interconectate cu Strategia Națională Anticorupție. Răspunde cerințelor societății privind continuarea luptei împotriva corupției.
  • În iunie 2020, conform obligațiilor internaționale asumate, Guvernul Orban va adopta Planul Național de Acțiune OGP 2020-2022. Prioritizând această dimensiune, adoptând un Plan ambițios, Guvernul va da un semnal puternic privind angajamentul ferm pentru reforma administrației.
  • Prin creșterea ritmului implementării actualului Plan de Acțiune (2018-2020), România poate reveni în prim-planul inițiativei internaționale. Premierul Orban poate deveni un actor relevant în plan internațional, asumând un rol de lider internațional în domeniul guvernării deschise.În trecut, România a avut oportunitatea de a prelua președinția OGP, și acest lucru poate fi făcut și în viitor.

Propuneri pentru Programul de Guvernare

  1. Guvernul României va include principiile guvernări deschise – transparență, participarea cetățenilor la procesul decizional, acces liber la informații/date publice în format deschis – în toate programele și strategiile sectoriale, și va face din guvernarea deschisă o prioritatea a acestui mandat.
  2. Guvernul va accelera implementarea Planului Național de Acțiune Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă 2018-2020[1], și va propune un nou Plan de Acțiune pentru perioada 2020-2022. Activitățile în acest domeniu vor fi coordonate de Secretariatul General al Guvernului, la nivel de Secretar de Stat.
  3. România va relua activitățile în cadrul inițiativei internațional Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă și își va asuma un rol de lider în plan internațional în acest domeniu.

2. Reforma electorală

Context

  • România are câte o lege pentru fiecare tip de scrutin: alegeri locale, parlamentare, prezidențiale, europene, respectiv Referendum. Se adaugă prevederi separate privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale. Chiar dacă în ultimii ani toate au început să folosească prevederile tehnice din legea 208/2015 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului, în continuare există numeroase sincope și adesea sunt adoptate ordonanțe de urgență care să rectifice probleme identificate.
  • Reforma electorală începută în 2015 nu a fost niciodată finalizată. Ideea de a avea un Cod Electoral unic, care să reglementeze procesele tehnice (dincolo de aspectele politice de repartizare a mandatelor) există, dar a fost abandonată în ultimii ani.

Oportunitate

  • Există o presiune puternică din partea cetățenilor pentru îmbunătățirea proceselor electorale. Guvernul are datoria de a se implica în acest domeniu, pentru că, prin Ministerul Administrației și Internelor (MAI) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE), are un rol central în organizarea alegerilor. Abordarea constructivă a domeniului va dovedi responsabilitate și va răspunde solicitărilor cetățenilor.
  • Există deja un proiect de Cod Electoral propus de Autoritatea Electorală Permanentă. Plecând de la acest document, Guvernul are posibilitatea să finalizeze cu succes reforma electorală.
  • În anul 2024, se vor organiza toate tipurile de alegeri în România. Va fi un an dificil pentru organizatori și votanți.

Propuneri pentru Programul de Guvernare

  1. Guvernul României, prin Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Afacerilor Externe, va colabora activ cu Autoritatea Electorală Permanentă pentru elaborarea unui Cod Electoral, prin care vor fi standardizate mecanismele și procesele electorale pentru toate tipurile de alegeri și consultări populare. Procesul de elaborare va fi unul transparent și deschis dezbaterii publice.
  2. Guvernul se angajează să crească transparența proceselor electorale și să asigure resursele necesare pentru integrarea celor mai noi tehnologii în activitățile instituțiilor cu atribuții în domeniu.
  3. Guvernul va căuta activ mecanismele pentru facilitarea exercitării dreptului de vot de către cetățenii români din Diaspora, cooperând atât cu Autoritatea Electorală Permanentă cât și cu organizațiile societății civile.

3. Gestionarea imigrației

Context

  • Deși pentru moment sunt puțini refugiați și azilanți în România, contextul internațional avertizează cu privire la creșterea numărului acestora. Intervenția Turciei în Siria a declanșat un nou val de refugiați, iar președintele Erdogan amenință cu deschiderea porților pentru cele aproape 4 milioane de refugiați din taberele aflate pe teritoriul Turciei. Uniunea Europeană se poate confrunta cu un nou val de imigrației, iar România va avea datoria să participe alături de partenerii europeni.
  • Numărul străinilor din afara spațiului comun european veniți pentru muncă a crescut la 30.000 în anul 2019 (cotele sunt stabilite prin hotărâre de guvern). Presiunea angajatorilor va face foarte probabil ca acest număr să crească în anii următori. Dincolo de simpla acoperire a nevoii pieței de muncă, România trebuie să aibă politici inteligente pentru a atrage și, de ce nu?, pentru a reține și integra imigranții care pot contribui la dezvoltarea economică și socială, evitând în același timp eventualele efecte sociale negative, cum ar fi reacția cetățenilor sau exploatarea muncitorilor străini.
  • Comitetul Interministerial Coaliția pentru Integrarea Refugiaților a fost creat în 2017 și a avut perioade de funcționare, dar Guvernul Dăncilă în general a ignorat problematica integrării străinilor.

Oportunitate

  • Atât timp cât numărul refugiaților este scăzut, România are o fereastră de oportunitate pentru a-și pune la punct mecanismele de integrare. Guvernul poate arăta viziune, anticipând eventualele probleme înainte ca acestea să se producă.
  • În contextul creșterii numărului de muncitori străini, Guvernul poate, simultan, să satisfacă solicitărilor angajatorilor și să protejeze drepturile lucrătorilor, printr-o politică chibzuită în domeniul imigrației.
  • Implementarea cu succes a politicilor de integrare va aduce România mai aproape de valorile europene comune și de practicile din țările dezvoltate. Astfel, Guvernul Orban poate crește capacitatea României de a participa activ la eforturile comune europene.

Propuneri pentru Programul de Guvernare

  1. Guvernul României va dezvolta o politică națională robustă, pe termen lung, în domeniul imigrației, care să țină cont în același timp de provocările contextului internațional și de nevoile pieței forței de muncă, cu respect pentru drepturile fundamentale ale tuturor străinilor și evitarea oricăror efecte negative pentru societatea românească.
  2. Guvernul României va reactiva Comitetul Interministerial Coaliția pentru Integrarea Refugiaților și îi va revizui misiunea și obiectivele, transformându-l într-un instrument care facilitează integrarea tuturor străinilor cu drept legal de ședere și de muncă în România. Activitatea Comitetului va fi coordonată de Secretariatul General al Guvernului, la nivel de Secretar de Stat.
  3. Guvernul va coopera activ cu reprezentanții patronatelor și sindicatelor pentru a găsi cele mai bune soluții de răspuns la deficitul curent de forță de muncă, inclusiv prin atragerea de lucrători străini, prin dezvoltarea unei politici inteligente care să atragă în România persoane care pot contribui pe termen lung la dezvoltarea economică și socială a țării.
About Ovidiu Voicu 67 Articles
Ovidiu este membru fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.