Scurt îndrumar pentru înființarea unui partid politic

Aparent, este simplu să înființezi un partid nou: ai nevoie de trei membri fondatori și… gata? Nu, nu e chiar gata. Trebuie să treci printr-o procedură de înregistrare la Tribunal. Pentru persoanele care nu s-au mai întâlnit cu sistemul juridic, procedura poate genera mulți nervi. Chiar și cu ajutorul unui avocat, lucrurile se pot complica, mai ales pentru cei ce nu sunt atenți la detalii. Am arătat deja că durata medie a procedurii este de patru luni, și poate ajunge până la șase luni.

De la începutul anului, ne-am întâlnit cu mai multe grupuri de inițiativă, care ne-au vorbit despre experiențele lor. Vom continua aceste interviuri și, alături de prezentarea noilor partide, încercăm să adunăm informațiile relevante pentru deslușirea procedurii de înființare. Procedura înregistrării unui partid nou începe cu depunerea actelor de către fondatori la Tribunalul București și se încheie cu înscrierea în Registrul Partidelor Politice, menținut de aceeași instituție. Procedura prevede judecarea pe fond la Tribunal, dar poate să presupună și o etapă la Curtea de Apel, în cazul unei decizii inițiale de respingere sau al unei contestații. Să le luăm pe rând.

Inițierea procedurii

Ce acte sunt necesare?

Documentele necesare sunt prevăzute în Legea partidelor politice nr. 14/2003, actualizată. Ele sunt menționate explicit sau rezultă din interpretarea unor obligații prevăzute de lege. De aceea este necesar să citiți cu mare atenție toată legea.

Indiferent unde locuiți, actele se depun sau se trimit prin poștă la Tribunalul București.

Actele menționate explicit se găsesc la articolele 18 și 19:

ART. 18
(1) Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucureşti următoarele documente:
a) cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic şi de cel puţin 2 membri fondatori;
b) statutul partidului, întocmit conform prevederilor art. 10;
c) programul partidului;
d) actul de constituire, semnat de cel puţin 3 membri fondatori;
e) o declaraţie privitoare la sediu şi la patrimoniul partidului;
f) dovada deschiderii contului bancar.
(2) Cererea de înregistrare se afişează la sediul Tribunalului Bucureşti timp de 15 zile.
(3) În termen de 3 zile de la data depunerii cererii de înregistrare, anunţul cu privire la aceasta se publică de către solicitant într-un ziar central de mare tiraj.

ART. 19
(1) Lista semnăturilor membrilor fondatori trebuie să conţină numele şi prenumele, data naşterii, adresa, felul actului de identitate, seria şi numărul acestuia, precum şi semnătura. Membrii fondatori ai unui partid politic pot fi numai cetăţeni cu drept de vot.
(2) Lista va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor, sub sancţiunea prevăzută la art. 326 din Codul  penal.
(3) Lista trebuie să cuprindă cel puţin 3 membri fondatori.
(4) Modelul listei semnăturilor membrilor fondatori şi al declaraţiei pe propria răspundere prevăzute la alin. (2) sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

 

Pentru fiecare dintre aceste documente, trebuie să fiți atenți la detalii importante în procedura judiciară:

  • Cererea de înregistrare va fi semnată de persoana desemnată ca președinte interimar și de cel puțin doi dintre membrii fondatori din lista descrisă la art. 19. Dacă sunteți din afara Capitalei și nu doriți să vă deplasați până la București, puteți solicita în această cerere judecata în lipsă. Este însă important să solicitați acest lucru explicit. Dacă nu precizați că doriți judecata în lipsă și nici nu vă prezentați la primul termen, dosarul va fi suspendat, ceea ce vă va crea noi bătăi de cap.
  • Statutul și programul partidului trebuie să includă mai multe elemente obligatorii. Ne vom referi la ele în secțiunea următoare.
  • Statutul și actul de constituire trebuie să fie în formă autentificată. Acest lucru înseamnă că membrii fondatori se vor prezenta personal în fața unui notar sau a unui avocat și vor semna documentele. Atenție, nu înseamnă că avocatul sau notarul citește actele și le verifică, ci doar că atestă că cei ce s-au prezentat sunt cei care au semnat.
  • Actul de constituire este un document care include datele de identificare ale fondatorilor și anumite elemente juridice obligatorii. Dacă nu aveți sprijinul unui avocat, căutați modele de acte constitutive pentru înființarea unor organizații non-guvernamentale (asociații, fundații) și adaptați-le.
  • Declarația privind patrimoniul și sediul se face de către președintele interimar. Nu există un model, puteți să scrieți o cerere simplă și concisă, cu elemente concrete: cât este patrimoniul și cu cât a contribuit fiecare fondator și unde anume se află sediul.
  • Cu privire la sediu, trebuie să adăugați documente care atestă că aveți dreptul să îl folosiți. De la caz la caz, poate fi vorba de contract de comodat, contract de închiriere, act de proprietate și acordul proprietarului. Dacă e o clădire rezidențială, e posibil să aveți nevoie de acordul vecinilor. Se aplică regulile de la înființarea unei firme sau a unui ONG.
  • Nu există o cerere privind patrimoniul minim, deci puteți decide ce sumă depuneți inițial în contul partidului. Mergeți la orice bancă și deschideți un cont de patrimoniu, în care depuneți suma respectivă, apoi solicitați o dovadă, pe care o depuneți la dosar.
  • Să nu uitați de lista fondatorilor și de declarația pe proprie răspundere a persoanei care a întocmit lista, solicitată de art. 19. Cel care întocmește lista poate să fie unul dintre membrii fondatori, dar tot trebuie să facă declarația. Modelele pentru aceste documente sunt în anexele la lege.
  • Prevederea de la art. 18(3) conduce la nevoia de a depune un document suplimentar, respectiv dovada că anunțul respectiv a fost publicat. Este vorba de chitanța cu care s-a plătit anunțul și o copie a ziarului respectiv. Este greu de spus ce mai înseamnă în ziua de azi un „ziar de mare tiraj”. Tribunalul a admis și anunțuri publicate on-line. Puteți să publicați mai multe anunțuri și să aduceți dovezile. Pentru orice eventualitate, vă recomandăm să publicați anunțul cel puțin într-un ziar tipărit. Spre exemplu, România liberă este încă un ziar central recunoscut ca atare, cu o rubrică consistentă de mică publicitate. Atenție, în anunț trebuie să includeți numărul dosarului, deci îl puteți face numai după ce depuneți actele.

Alături de aceste documente, veți avea nevoie și de următoarele:

  • cazierul judiciar al fiecărui membru fondator. Această cerere rezultă din art. 7, unde spune că membrii pot fi doar cetățeni cu drept de vot. Cum dreptul de vot este suspendat prin decizii judecătorești, prin depunerea cazierului judiciar vă dovediți „nevinovăția”. Principial, nu e chiar corect, dar dacă vreți să obțineți un răspuns pozitiv de la Tribunal, pregătiți din timp cazierele.
  • declarație pe proprie răspundere a fiecărui membru fondator că nu este membru al unui alt partid politic. Rezultă din interpretarea art. 8(3) și este de asemenea obligatorie
  • copii după cărțile de identitate ale fiecărui membru fondator, certificate „conform cu originalul”.
  • dovada plății taxei de timbru judiciar (chitanța). Taxa de timbru este de 300 lei, conform OUG nr. 40/2003, și se plătește la administrația locală de unde are reședința reprezentantul legal. Chitanța se depune în original.

Aceste acte nu sunt prevăzute expres de lege, dar practica Tribunalului arată că sunt obligatorii. Planificați-vă din timp obținerea lor, pentru a nu avea întârzieri ale procedurii.

Toate aceste documente formează dosarul ce se depune la Tribunalul București. Altături de original, pregătiți și patru copii. Numărul de cinci copii este stabilit de practica Tribunalului. Se pare că e vorba de una pentru instanță, trei pentru membrii fondatori (?!) și una pentru Ministerul Public. Pare absurd, dar dacă vreți partid trebuie să vă conformați.

 

Cerințe speciale privind statutul și programul partidului

Statutul și programul sunt documentele cele mai importante ale partidului. Ele vor defini viziunea și organizarea formațiunii. Este bine să vă luați timp și să le alcătuiți cu atenție, pentru că ele sunt cartea de vizită ale partidului dumnevoastră. În principal, ele vor reflecta viziunea dumneavoastră asupra partidului și a societății, deci nu putem vorbi de un model unic. În schimb, există anumite cerințe formale pe care trebuie să le respectați, mai ales în ceea ce privește statutul.

Cerința formală citată mai sus este că Statutul se alcătuiește conform cerințelor art. 10. Acesta enumeră o serie de elemente ce trebuie cuprinse obligatoriu în statut:

ART. 10
Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu:
a) denumirea integrală şi denumirea prescurtată;
b) descrierea semnului permanent;
c) semnul permanent sub formă grafică alb – negru şi color, în anexă;
d) sediul central;
e) menţiunea expresă că urmăreşte numai obiective politice;
f) drepturile şi îndatoririle membrilor;
g) sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;
h) procedura de alegere a organelor executive şi competenţele acestora;
i) competenţa adunării generale a membrilor sau a delegaţilor acestora;
j) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale;
k) organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianţă politică ori în alte forme de asociere;
l) condiţiile în care îşi încetează activitatea;
m) modul de administrare a patrimoniului şi sursele de finanţare, stabilite în condiţiile legii;
n) organul care reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţi;
o) alte menţiuni prevăzute ca obligatorii în prezenta lege.

Fiecare dintre punctele de la a) la n) va avea o secțiune explicită în statut, dacă doriți să evitați respingerea cererii. Mare atenție la punctul o), pentru că din nou vă obligă la lectura întregii legi. Fiecare dintre articolele 11-17 include prevederi ce trebuie trecute obligatoriu în Statut. Spre exemplu, art. 15 vorbește de Comisia de arbitraj, prin urmare trebuie să apară în Statut, cu atribuțiile prevăzute în lege.

În ceea ce privește programul, legea prevede puține restricții explicite, dar și acestea sunt importante. Citiți cu atenție articolele 2 și 3, care vorbesc în general despre program.  Rețineți că la dezbatere va participa întotdeauna un procuror care are responsabilitatea să se opună în cazul în care consideră că programul contravine legii. De obicei, procurorii sunt riguroși și au tendința de a se opune dacă vor considera că ceva e neclar. Este de preferat să aveți un program concis și clar, care nu lasă loc interpretărilor.

Numele, acronimul și semnul permanent

Partidul dumneavoastră va fi descris prin aceste trei elemente: denumirea integrală, acronim și semn permanent. Articolul 5 se referă la acestea:

ART 5
(1) Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi alianţelor politice, în mod corespunzător.
(3) Denumirea integrală şi denumirea prescurtată, precum şi semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza însemnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică

Două riscuri importante sunt asociate alegerii acestor însemne:

  • dacă sunt prea asemănătoare cu cele folosite de alte organizații, e posibil să ca reprezentanții acestora să intervină în proces și să ceară schimbarea lor. Acest lucru duce la creșterea duratei procesului și poate însemna respingerea cererii de înregistrare. Verificați cu atenție Registrul Partidelor Politice, dar și cererile în curs de judecată, pentru a nu avea surprize (pentru cererile în curs de judecată, puteți folosi monitorizarea noastră). De asemenea, verificați la OSIM dacă numele nu este protejat de cineva. Este bine să verificați și Registrul Național ONG, pentru a evita suprapunerile cu denumiri ale unor asociații sau fundații.
  • dacă sunt prea asemănătoare cu ale unor organizații internaționale, state sau culte, procurorul vă va solicita să le schimbați. Aici trebuie să folosiți o combinație de creativitate și bun simț. Spre exemplu, nu veți folosi crucea sau semiluna, din motive evidente. Nu veți încerca să înregistrați „Partidul Unității Națiunilor”, pentru că da, procurorul va vedea imediat similitudinea. Pentru partidele locale, alegerea unui nume care indică localitatea sau județul ar putea fi o variantă.

Rețineți și că, în conformitate cu art. 54, nu aveți voie să refolosiți însemne ale unor partide radiate între timp. De aceea, verificați Registrul Partidelor Politice integral, nu doar datele referitoare la partidele existente.

 

Judecata

Ați strâns și depus la Tribunal toate actele prevăzute explicit și implicit de lege. Veți aștepta mai întâi să treacă perioada de publicitate de 15 zile, și apoi veți primi un termen de judecată. Legea spune că trebuie să se întâmple în 15 zile, dar pregătiți-vă să nu fie respectată legea. Este o situație nefericită, determinată cel puțin parțial de aglomerarea instanțelor de judecată. În principiu, dosarul dumneavoastră va fi repartizat aleatoriu la unul din completele de judecată și va fi dezbătut la următorul termen alocat acestuia. Poate fi peste o săptămână sau peste două luni, de la caz la caz. Dacă durata e prea mare, aveți posibilitatea și temeiul legal să faceți o cerere de urgentare a cauzei. Practica ne arată că de obicei astfel de cereri sunt acceptate.

Dezbaterea dosarului este publică. Dacă nu ați cerut judecata în lipsă, veți fi prezent (personal sau reprezentat), altfel vi se suspendă cauza. Judecătorul vă va adresa întrebări, dacă va considera că sunt necesare clarificări. Va da cuvântul procurorului, iar acesta va menționa dacă are sau nu obiecțiuni. Dacă există intervenienți – am dat exemplu unei organizații cu un nume similar – judecătorul le va acorda cuvântul.

Dacă nu sunt obiecțiuni argumentate și judecătorul consideră că documentele depuse sunt conform legii, procesul se poate termina cu succes aici. Dacă procurorul a avut obiecțiuni respinse de judecător, cu siguranță va face apel, pentru că e în fișa postului. De asemenea, dacă au fost intervenienți, și aceștia pot face apel.

Dacă judecătorul constată că anumite elemente sunt insuficient detaliate, vă va cere să rectificați documentele și veți primi un nou termen, peste aproximativ o lună. Dacă sunteți prezent, nu veți primi o înștiințare scrisă, deci trebuie să notați cu atenție cerințele. Până la următorul termen, trebuie să rectificați cele cerute de judecător, apoi procesul se reia.

În cazul cel mai rău, judecătorul va constata că dosarul nu respectă legea și va respinge cererea. În acest caz, aveți la dispoziție apelul sau puteți să reluați întreaga procedură. Reluarea procedurii este mai rapidă, pentru că judecata în apel durează mult. Dar are costuri suplimentare, pentru că va trebui să refaceți toată documentația (cazierele expiră, programul și statutul trebuie iar autentificate, trebuie iar anunț în ziar etc.).

Redactarea și comunicarea deciziei

Oricare ar fi decizia, înarmați-vă cu răbdare. Va produce efecte doar după ce este redactată și comunicată. Prin comunicare se înțelege trimiterea în scris către toate părțile implicate. Termenul de apel de 5 zile începe să curgă de la data comunicării, nu de la data ședinței. Dacă nimeni nu face apel în 5 zile, atunci rămâne definitivă. Pentru a o folosi legal, trebuie să vă prezentați încă o dată la Tribunal, pentru a obține un document certificat.

Redactarea deciziei poate dura între câteva zile și câteva săptămâni. Nu avem alte comentarii, așa merge justiția la noi.

 

Apelul

Apelul la decizia Tribunalului București poate fi făcut de oricare dintre părți, așa cum am arătat: dumnevoastră, dacă decizia e negativă; procurorul, dacă are obiecțiunii respinse de judecător; intervenienții, dacă decizia e pozitivă. Apelul se judecă la Curtea de Apel București. Procedura de dezbatere se reia, cu aceleași părți. Diferența importantă e că rezultatul va fi, de această dată, definitiv.

Practica de până acum ne arată că durata apelului este mai mare decât cea a judecății pe fond. Veți avea un timp de așteptare de cel puțin câteva săptămâni.

Costuri

Scopul acestui Scurt Îndrumar este să vorbească mai ales despre proceduri și documente necesare. Doar enumerăm principalele costuri implicate de proces:

  • taxa judiciară de timbru (300 lei);
  • autentificarea actelor (poate ajunge la câteva sute de lei, depinde de avocat sau notar);
  • taxele pentru obținerea cazierelor judiciare (depinde de numărul de membri fondatori);
  • costuri poștale, pentru trimiterea documentelor la judecata în lipsă;
  • costuri de deplasare la Tribunal, pentru participarea la ședințele de judecată;
  • onorariul avocatului, dacă doriți reprezentare

Vom reveni cu informații pe această temă într-un ghid mai detaliat pentru înființare unui nou partid.

 

Avocatul

Nu am spus nimic până acum de angajarea unui avocat. Ca în cazul oricărui proces, aveți dreptul la reprezentare legală. Puteți angaja un avocat care să vă reprezinte sau puteți să vă reprezentanți singuri. Decizia vă aparție în totalitate.

Avantajele angajării unui avocat sunt că nu mai trebuie să vă bateți capul cu toate detaliile legii și nu mai e nevoie să veniți personal la Tribunal. Dezavantajul este costul, va trebui să plătiți un onorariu. Acesta este mai mare dacă doriți și consultanță la redactarea statului și programului și nu doar reprezentare la Tribunal.

Și teoretic și practic, puteți să treceți prin toată procedura singuri. Dacă nu aveți niciun jurist în comitetul de inițiativă, sfatul nostru este să analizați serios avantajele și dezavantajele angajării unui avocat. Dacă decideți că veți utiliza astfel de servicii juridice, vă recomandăm să vă interesați de experiența concretă a avocatului cu astfel de spețe, pentru că este un domeniu nou și au fost cazuri în care chiar avocații au făcut erori ce au dus la creșterea duratei procedurilor.

 

Mai multe informații despre partide noi

Centrul pentru Inovare Publică monitorizează dinamica apariției noilor partide. Puteți vedea aici, cu actualizare zilnică, centralizarea cererilor înregistrate la Tribunalul București.

Monitorizarea este posibilă cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, prin proiectul „Legea Partidelor Politice : bariere și oportunități”, despre care puteți afla mai multe informații în această pagină. Opiniile exprimate aparțin exclusiv Centrului pentru Inovare Publică.

Îndrumarul de față este prima versiune a unui viitor ghid pentru înființarea unui nou partid politic. Rămâneți în legătură cu noi pentru a afla mai multe informații.

Pentru informații suplimentare, ne puteți contacta printr-un comentariu la acest articol, sau la adresa de email inovarepublica[@]gmail.com.

About Ovidiu Voicu 55 Articles
Ovidiu este membru fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

30 Comments

  1. Buna ziua,
    Ma numesc Zagoicea-Romina sunt reprezentanta grupului de membri fondatori ai unu viitor partid politic.
    Am incercat sa gasesc o cerere de inregistrare pe site A.E.P. si nu am reusit sa gasesc decat o cerere de intregistrare la O.R.C.
    Va rog sa imi indicati de unde pot obtine un formular pentru inregistrarea unui partid politic sau eventual sa -imi trimiteti dumneavoastra acest formular.

    Multumesc anticipat!

    • Ca în cazul oricărei organizații, vor fi costuri cu contabilitatea. Alte costuri depind de tipul de activități pe care le va avea partidul.

  2. Trebuie sa marturisesc ca acest site este extrem de “la obiect” si mai ales, se bazeaza pe competenta. Pun aceasta calitate pe seama colectivului de redactie si poate pe toti cei care alcatuiesc aceasta organizatie CENTRUL PENTRU INOVARE POLITICA.
    Am salvat acest site in folderul meu intitulat Partidul Anticor – (Anticoruptie)
    Cu multumiri,
    arh. Victor MODORAN
    2017.03.19

  3. Buna ziua !
    In denumirea unui partid politic pot sa pun Alianta…in loc de Partidul… chiar daca nu exista nicio alianta ?
    Multumesc !

    • Da, puteți să faceți acest lucru. Spre exemplu, partidul condus de Marian Munteanu se numește „Alianța Noastră România” și a fost înregistrat anul trecut. Iar „Partidul Alianța Democraților și Liberalilor” (ALDE) este chiar partid parlamentar.

      Atenție! Dacă doriți ca denumirea oficială, care apare pe buletinele de vot, să fie „Alianța X” și nu „Partidul Alianța X” (deci fără cuvântul „partidul”), trebuie să specificați acest lucru explicit în statut.

  4. Bună ziua! Care sunt pașii pentru schimbarea denumirii unui partid politic și semnului permanent al acestuia? Mulțumesc.

    • În primul rând, decizia trebuie luată în forurile interne ale partidului, conform statutului. Ulterior, cererea de modificare a statutului se înregistrează la Tribunalul București, urmând o procedură asemănătoare cu cea de la înregistrarea partidului.

  5. Buna ziua, daca infiintez un partid local in perioada urmatoare intr-un oras de 20 de mii de locuitori, am sanse sa ajung cu el in alegerile locale din 2020 fara sa fiu dizolvat? am inteles ca daca nu participi la doua scrutine de alegeri consecutive esti dizolvat din oficiu, intrebarea este daca alegerile europarlamentare si prezindentiale se incadreaza la cele doua scrutine consecutive, sau se refera doar la alegerile locale si parlamentare?

    • Alegerile prezidențiale sunt omise explicit, dar alegerile europarlamentare au fost „uitate” de legiuitor. Art. 47 spune așa:

      „nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţă, în două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale, în minimum 75 de circumscripţii electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin 3 circumscripţii electorale, în cazul alegerilor parlamentare.”

      Indiferent de cum ar interpreta tribunalul chestiunea alegerilor europarlamentare, la alegerile locale veți ajunge sigur, pentru că nu se iau în calcul cele prezidențiale.

  6. Bună ziua,pentru înființarea unui partid regional este necesar un anumit numar de semnături de sustinere?
    Mulțumesc.

    • Pentru înființarea oricărui partid aveți nevoie de minim trei membri fondatori. Nu sunt diferențe date de localizare.

      Listele de semnături de susținere sunt necesare pentru a înscrie candidați în alegeri, după înființare.

  7. Buna ziua, mi am propus sa înființez un partid nou in România, desigur, cu valori si academicieni din tara noastra, care sunt pașii de urmat pentru înființarea acestuia?

  8. Bună ziua,
    Statutul partidului a fost modificat prin Adunarea Generală a membrilor. Care este procedura și care sunt documentele ce trebuie depuse la tribunal pentru înregistrarea noului statut? Am citit ghidul dar n-am găsit informații decât despre înființarea partidului. Mulțumesc!

    • Ghidul nostru se referă doar la înființarea partidului. Nu am avut resursele necesare pentru a detalia și celelalte etape, sau pentru a acorda consultanță.

      În principiu, procedura este similară cu cea de la asociații și fundații. Găsiți aici un document care explică acest caz:

      http://www.coddeconduitaong.ro/resurse/Modificarea%20Statutului%20si%20a%20Actului%20constitutiv.doc

      Lucrurile se întâmplă similar pentru partide, cu observația că toate cererile se depun la Tribunalul București. Grefierul vă va spune dacă dosarul e complet sau mai trebuie să aduceți alte documente. Sau puteți să solicitați ajutorul unui avocat.

  9. După rămânerea definitivă de înființare a partidului la Tribunal, mai sînt necesare și alte proceduri la ReG Com, ANAF sau alte instituții? Dar ștampilă? Nu găsesc detalii nicăieri despre procedură.

    • După înregistrare la Tribunal, veți merge la ANAF să obțineți codul de înregistrare fiscală, care este necesar pentru toate operațiunile contabile. Nu am mai documentat această parte, pentru că se tot schimbă Codul Fiscal. Dar ar trebui să fie o simplă procedură administrativă: duceți documentele pe care le cer ei (întrebați la ANAF) și obțineți certificatul. Acesta vă va fi necesar pentru a folosi contul la bancă, pentru ștampilă (orice furnizor) și orice alte operațiuni.

      Pentru chestiuni specifice legate de finanțarea partidelor, mai ales în perioada campaniilor electorale, vă recomandăm să urmăriți pagina Autorității Electorale Permanente, care publică periodic ghiduri și informații utile.

      • La Registrul Comerțului este necesar să mergem? Repet: nu găsesc informații nicăieri. Nici în Legea 14/2003. Este nevoie de un J../…./….. ? Mulțumesc.

      • Nu, la Registrul Comerțului nu este necesar să mergeți. ”J”-ul este doar pentru societăți comerciale. Partidele sunt în situația asociațiilor și fundațiilor.

  10. Care este procedura pentru înființarea filialelor județene ale unui partid politic deja înființat. Acestea au personalitate juridică ? Este necesară înregistrarea la fisc a fiecărei filiale județene ?

    • Procedura pentru înființarea organizațiilor teritoriale este cea menționată în statutul partidului. Dacă nu este menționată, ar trebui să modificați statutul pentru a avea o procedură. Așa rezultă din art. 12 al Legii Partidelor Politice.

      Organizațiile teritoriale nu au personalitate juridică (deci ar fi impropriu termenul de „filială”, prin analogie cu alte persoane juridice). Neavând personalitate juridică, nu trebuie înregistrate la fisc, dar pot avea cont bancar și pot reprezenta partidul în relație cu alte părți, conform aceluiași art. 12. E bine ca lucrurile astea să fie trecute în statut.

      Nu știu cum se întâmplă în practică, spre exemplu cum reacționează băncile, dacă au proceduri adaptate pentru organizațiile teritoriale ale unui partid. Dacă aflați, să ne spuneți și nouă, că ar trebui să completăm ghidul 🙂

    • Da, puteți. Mai sunt două partide, deja înregistrate, care folosesc aceste termen. Să aveți grijă ca în statut să precizați dacă numele și acronimul oficiale vor folosi cuvântul „Partid”, respectiv litera „P”, sau nu. Este important pentru că acestea vor fi folosite pe documente oficiale (spre exemplu, buletinul de vot).

  11. Vreau si eu sa creez un partid ..acuma sunt singur…o sa mai am 2 fondatori poti sami spui cam ce buget imi trebuie….ptr ca nam inteles treaba cu fondatori….in afara de cheltuielile care o sa le am…cam ce buget imi trebuie să am in cont

  12. Aș dori să știu dacă, ca și în cazul asociațiilor și fundațiilor, trebuie făcut întâi verificarea și obținerea disponibilității de nume.
    Precizați că trebuie deschis contul înainte. Pe ce bază se deschide acest cont?

1 Trackback / Pingback

  1. Cum înființezi un partid și cum participi cu el în alegeri? – Politică fără Bariere

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.