O idee bună, dar târzie

Pe 23 august 2016 Ministerul Afacerilor Externe (MAE), prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP), alături de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) au organizat masa rotundă „Măsuri pro-active pentru eficienta organizare a alegerilor parlamentare 2016 în străinătate”. Salutară iniţiativă, chiar dacă, așa cum am mai spus, are loc pe ultima sută de metri, înainte de încheierea perioadei în care românii din diasporă ar mai putea să se înscrie în Registrul Electoral. Evenimentul a fost anunţat pe o reţea de socializare și a stârnit interesul mass-media, organizaţiilor neguvernamentale ale diasporei, al câtorva ONG-uri naţionale, dar și al unui partid politic (Uniunea Salvaţi România). Din păcate, restul partidelor au lipsit, cu toate că perspectiva lor asupra modificărilor ar fi fost utilă, fără să mai vorbim de rolul pe care l-ar fi putut avea în diseminarea informaţiilor despre schimbarea legislativă.

Iniţiativa de modificare și completare a legilor 208/2015 și 288/2015 vine aproape de sfârșitul perioadei în care românii din străinătate se pot înscrie în Registrul Electoral pentru a rezolva în ultimul ceas câteva mari probleme. Modificările sunt motivate de faptul că numărul românilor din străinătate înscrişi în Registrul Electoral este foarte mic.  Mai exact, până pe 22 august 2016 au fost validate 6.682 de cereri depuse de cetățenii români care locuiesc în străinătate și care au ales să voteze fie prin corespondență (5.161), fie la secțiile de vot din străinătate (1.521).

Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe au subliniat faptul că prin acest proiect de ordonanţă se are în vedere asigurarea dreptului de vot mai ales pentru românii din străinătate, prin completarea numărului secţiilor de votare ținând cont și de numărul votanților înregistrat la ultimele alegerile, utilizarea listelor suplimentare și posibilitatea de înscriere în Registru folosind poşta electronică.

Participanții au atras atenția asupra faptului că această măsură ar fi trebuit să vină mai devreme, a fost solicitată eliminarea legăturii dintre  termenul-limită pentru înscrierea în Registru și data începerii perioadei electorale, implicit prelungirea termenului până la care se pot înscrie românii din străinătate, precum și, stabilirea de urgență a datei alegerilor parlamentare, scăderea numărului minim de cetățeni pentru care să se poată deschide secții de vot în străinătate și înființarea secțiilor de vot pornind de la numărul votanților înregistrați la alegerile din toamna lui  2014. S-au discutat și motivele pentru care românii din diasporă nu se înscriu în Registru, numărul scăzut de deputați și senatori care reprezintă diaspora în comparație cu dimensiunea actuală a acesteia (4 deputați și 2 senatori pentru aproximativ milioane de români) și nevoia de a implementa cât mai curând a votului electronic.

Atât MAE cât și AEP au subliniat faptul că rolul instituțiilor statului este acela de a asigura un mecanism funcțional pentru alegeri/vot fără niciun fel de responsabilitate în a se asigura că cetățenii înțeleg ceea ce trebuie să facă și care sunt efectele înscrierii în Registru. AEP a punctat faptul că instituția a organizat întâlniri în străinătate cu organizații ale românilor, biserici, cetățeni, a produs un ghid de informare și alte materiale, un clip video difuzat de televiziuni cu care a încheiat parteneriate. Punctul nevralgic al discuției s-a centrat  pe campania de informare a diasporei referitor la înscrierea în Registrul Național și pentru votul prin corespondență. Participanții au adus mai multe observații în ceea ce privește neclaritatea materialelor promovate în cadrul campaniei de informare, dar reprezentanții statului au susținut că eforturile lor au fost limitate de resursele financiare pe care le-au avut.

Un subiect care, deși adus în discuție, a rămas marginalizat pe durata întâlnirii a fost lipsa oricărei mențiuni referitoare la impactul bugetar al modificărilor aduse de ordonanța de urgență.

Una dintre concluzii pentru această etapă ar fi că încă nu reușim să trecem de paradigma rezolvării problemelor altfel decât în regim de urgență. Deși discuția a fost anunțată ca fiind ghidată de principiul asigurării tuturor condițiilor pentru ca cetățenii să-și poată exercita dreptul la vot și acest demers de modificare pare să fie expresia unei foarte bune intenții, una dintre ideile exprimate printre rânduri a fost că, până la urmă, scopul autorităților publice nu a fost înscrierea unui număr mare de cetățeni români din străinătate în Registrul Electoral. Intervenția statului prin ordonanța de urgență e doar una tehnică.