Partide admise, dosare respinse și în curs de judecare în perioada martie-iulie 2016

În cele 15 luni de la modificare Legii Partidelor Politice au fost depuse 150 de cereri de înființare a unui partid la Tribunalul București. Din cele 150 de dosare, 55 au fost admise, 65 au fost respinse și 30 sunt în curs de judecare.

Din 15  martie 2016, de la ultimul bilanț, 30 de comitete de inițiațivă au inițiat procedura de înființare a unui partid politic. Dincolo de cifre, am căutat informații despre profilul partidelor admise  în acest interval și al celor a căror solicitare a fost respinsă.

Cererile admise

Din cele 30 de cereri depuse în ultimele luni, 4 au fost admise de Tribunalul București. Aceste partide nu dețin încă personalitate juridică, deoarece nu au fost înscrise încă în Registrul Partidelor Politice.

Regăsim printre acestea Partidul Makedonarmânilor, care este unul dintre puținele partide etnice constituite pe baza noii legi. Important de menționat este faptul că makedonarmânii nu sunt o minoritate națională și astfel nu au putut beneficia de prevederile referitoare la organizații ale minorităților naționale. Membri fondatori sunt: Stere Constantin, Beca Stere și Ghiță Vanghelie.

Partidul Forța Românească este un alt partid nou, care își propune să “elimine pârghiile de dominație autocrate și oligarhice, de constituire de grupuri de interese politice și economice corupte”. Măsurile prevăzute converg înspre adoptarea unei forme de democrații directe (de fapt, ceea ce autorii statutului numesc “democrație reprezentativ-directă”). Membrii fondatori vorbesc despre înființarea unui departament în cadrul Ministerului Culturii “care să aibă ca scop relansarea cercetării arheologice, în vederea stabiliri adevărului istoric”. Aceștia consideră că este necesară “înscrierea pe drapelul național și consacrarea ca stemă națională a steagului dacic de luptă”. O altă măsură prevăzută este transformarea mandatelor parlamentarilor în mandate “imperative”, care pot fi revocate la dorința cetățeanului, dacă nu se conformează promisiunilor făcute în campanie.

Pe scurta listă a cererilor acceptate de Tribunal în această perioadă se află și Partidul Alianța Noastră România, partid înființat de Scalat Elena Anelis (avocată), Simionescu Mihai și Dragomir Alin Gabriel. Nu știm dacă există legături între partidul și asociația cu același nume, înființată în luna martie de unul dintre candidații propuși de PNL pentru primăria Municipiului București, Marian Munteanu.
Partidul Democrat este cel de-al patrulea partid admis. Unul dintre membrii fondatori este Viorel Ringhilescu, cel care a inițiat una dintre primele formațiuni post-decembriste. În anul 2006, Viorel Ringhilescu a avut un conflict cu președintele de atunci al României, Traian Băsescu, cu privire la paternitatea Partidului Democrat.

Cererile respinse

Mult mai lungă este lista cererilor care au fost respinse :

• Partidul pentru Unirea Rromilor, avându-l ca membru fondator pe Dandoczi Bela, fost candidat pentru Consiliul Județean Cluj din partea Alianței Civice Democrate a Romilor în anul 2012 a fost respins încă de la primul termen.
• Partidul lui Lorin Fortuna, Partidul Național Democratic-Meritocratic Principatorial
• Partidul Reformei Naționale și Partidul Alianța Pro-Mârșa,
  despre care nu deținem mai multe informații, au primit de asemenea răspunsuri negative din partea instanțelor Tribunalului București.
• Partidul Legionar Democrat Creștin, respins pentru a doua oară de către Tribunal, ceea ce era și de așteptat având în vedere Legea nr. 217/2015 care interzice înființarea organizațiilor cu caracter legionar sau fascist.
• Alianței Naționale PRM – PUNR; tentativa de înființare a acestui nou partid-urmaș al PRM reflectă și sciziunile din interiorul Blocului Unității Naționale, format din foști membri ai PRM, care a și participat la alegerile locale din iunie; unul dintre membrii fondatori ai Alianței, Ovidiu Danteș este unul dintre liderii organizației de la Sibiu a acelei formațiuni.
• După ce au avut un succes temporar cu Partidul Getodacia, admis în primă instanță, dar respins de Curtea de Apel la o contestație a Parchetului, Copil Maria, Copil Gheorghe Gavrilă și Băniță Alina au depus o nouă cerere de înființare a unui partid getodac. Formațiunea intitulată “Noi, getodacii” a fost de această dată respinsă de instanțele Tribunalului București încă de la primul termen.
• Lista partidelor naționaliste respinse de Tribunal în această perioadă este completată de dosarul membrilor fondatori ai Partidului Național Român din Alba Iulia, cărora le-a fost respinsă cererea pentru a doua oară.
• Un al doilea dosar al Partidului Național Agrar a fost respins de judecătorii Tribunalului București. Între timp, însă, primul dosar, care se judeca la Curtea de Apel, s-a încheiat cu succes pentru agrarieni, decizia definitivă fiind una pozitivă, iar formațiunea ocupă în prezent poziția 126 în Registrul Partidelor Politice.
• Nici inițiativa “a doi economiști, doi ingineri și un programator”, concretizată în Partidul Stejarilor, nu s-a bucurat de mai mult succes.
• Bistrițenii nu vor avea prea curând un partid local, dat fiind faptul că cererea Partidului Uniunea Bistrițenilor nu a fost acceptată.
• Partidul Mariei Doina Otilia Hora, care a încercat să candideze ca independentă la alegerile prezidențiale din 2014, Partidul Ordine Disciplinară și Respect,
  a fost respins.

De asemenea, alte 3 cereri, despre care nu cunoaștem decât numerele dosarelor, au fost respinse.

Cererile în curs de judecare

Cererile în curs de judecare la Tribunalul București sunt următoarele:

• Partidul Demos: Democrație și Solidaritate– unul dintre membri fondatori este Claudiu Crăciun ;
• Partidul Proiect România îl are ca președinte pe Mihai Lupu ;
• Marele Partid Colectiv;
• Partidul Romilor Conservatori; Unul dintre fondatori este fiului cântăreței Gabi Luncă, Emanuel Onoriu. Sigla partidului detaliază o suită de valori și ocupații prețuite de membrii fondatori, dintre care “muzică, cultură și religie, familie, vatră, educație, tehnologie, fierari, florari, meșteșugari, oameni liberi, sport și bijutieri”.
• Partidul Regalist Român care îi are ca membri fondatori pe Sturzoiu Petre-Ludovic, Vornicu Antonia și Antonescu-Sorina Liliana.
• O sciziune a unuia dintre primele partide înființate pe noua legislație, Partidul Noua Românie, o aduce pe fosta președintă a organizației PNR Constanța în prim-plan ca membru fondator al Partidului Tomis Constanța.
• Partidul Uniunea Democrat Creștină (care nu are legătură cu deja cunoscuta Uniune Creștin-Democrată din România);
• Partidul Social Democrat Independent, aflat la a doua încercare de înființare, dar care nu îl mai are pe fostul edil Marian Vanghelie pe lista membrilor fondatori.

3 dintre cererile depuse în intervalul 15 martie- 31 iulie 2016 sunt în curs de judecare la Curtea de Apel :

• Partidul pentru Pace, Lumină, Credință, Dreptate și Construcția României, care a încercat încă din 2014 să strângă semnături pentru înființare (pe vechea lege, conform căreia erau necesari 25.000 de membri fondatori), a fost respins, dar membrii fondatori au contestat decizia.
• Deși admis în primă instanță, Partidul Alianţă pentru Comunitate-Szovetseg a Kozossegert Part, cu sediul în Odorheiu Secuiesc, a fost apelat și acum trebuie să aștepte decizia cu caracter definitiv a acestei instanțe superioare.
• De asemenea, o altă cerere respinsă a fost cea a Partidului Autohton și Diaspora, ai cărui membri fondatori au recurs la Curtea de Apel pentru o decizie mai favorabilă.

Mai multe informații despre procedura de înființare a unui partid :

Grupurile de inițiativă formate din cel puțin 3 membri depun dosarul la Tribunalul București.

Tribunalul admite sau respinge solicitarea. Decizia poate fi contestată: de către inițiatori, dacă a fost negativă, respectiv de Ministerul Public sau de alte persoane interesate, dacă a fost pozitivă.

Contestația se judecă la Curtea de Apel București. Decizia Curții de Apel este definitivă.

Partidele noi se pot înscrie în Registrul Partidelor Politice dacă decizia pozitivă a Tribunalului nu a fost contestată sau după o decizie pozitivă a Curții de Apel. Doar după înscriere, partidele primesc personalitate juridică și pot participa la alegeri.

 ________________________________________________________________________

Centrul pentru Inovare Publică monitorizează dinamica apariției noilor partide și aplicarea legii partidelor politice. Puteți vedea aici, cu actualizare zilnică, centralizarea cererilor înregistrate la Tribunalul București.

Periodic, publicăm articole pe această temă. Puteți citi aici toate aceste articole, inclusiv prezentări mai detaliate ale noilor partide.

Monitorizarea este posibilă cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, prin proiectul „Legea Partidelor Politice : bariere și oportunități”, despre care puteți afla mai multe informații în această pagină. Opiniile exprimate aparțin exclusiv Centrului pentru Inovare Publică.