Partide noi: 4 primari, 4 consilieri județeni, 576 de consilieri locali

La alegerile locale recent încheiate au participat 32 de partide noi, înființate în ultimul an, după modificarea legii: partidele „cu trei membri fondatori”. Numărând mandatele obținute, rezultatul este mai degrabă modest: 4 primari, 4 consilieri județeni, 576 de consilieri locali. Privind mai îndeaproape, observăm și că cele mai buni rezultate, cu excepția USB, sunt ale formațiunilor înființate de politicieni cu experiență, deci nu chiar noi. Timpul scurt de la înființare până la alegeri și lipsa resurselor pentru campanie sunt printre cauzele acestor rezultate. Se adaugă și prevederile defavorabile ale legii electorale: alegerea primarilor prin vot majoritar într-un singur tur și pragul electoral ridicat. Dar înainte de a discuta cauzele, să privim rezultatele detaliate ale partidelor noi.

Tabelul 1 prezintă într-o formă sintetică rezultatele obținute de partidele noi: numărul total de candidați (pentru toate tipurile de alegeri); numărul total de circumscripții în care au candidat; numărul de voturi primite, pe tip de alegeri; și numărul de mandate obținute.  Partidele sunt ordonate după numărul de voturi primite pentru Consiliul Local.

(pentru a accesa datele într-un format editabil accesați acest link)

Observăm așadar că noile partide au obținut 576 de mandate de consilieri locali, 4 mandate de consilieri județeni precum și 4 primării. Dintre acestea, partidele locale/județene au obținut 160 de mandate de consilieri locali, o primărie (Partidul Ialomițenilor) și 2 locuri în Consiliul Județean Argeș (Partidul pentru Argeș și Muscel).

Partide noi pentru politicieni vechi?

Cu toate că datele par destul de încurajatoare la vederea numărului total de mandate, lucrurile se complică atunci când ne uităm la repartizarea mandatelor între partidele noi. Vedem că partidele noi cu cele mai bune rezultate sunt cele formate din politicieni cu experiență, sau cei care se bazau pe o structură organizațională pre-existentă. În această categorie intră în primul rând partidele naționale: Partidul Național Democrat este creat pe ce a mai rămas din structurile PPDD și este condus de parlamentari aleși pe listele defunctului PPDD; Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) este fondat de foștii membri PC ce i-au rămas loiali lui Dan Voiculescu, fiind condus de europarlamentarul Grapini și senatorul Ghișe; M10 este partidul înființat de europalamentarul Monica Macovei; iar Blocul Unității Naționale este una din facțiunile desprinse din PRM.

Două dintre partidele locale cu rezultate bune, Partidul Ialomițenilor și Partidul pentru Argeș și Muscel, sunt înființate de structurile locale ale PDL din cele două județe, care au părăsit partidul după fuziunea cu PNL.

Este interesant de văzut și cine sunt candidații  partidelor care au avut câștig de cauză în cursa pentru primării:

• singura primărie câștigată de Partidul Ialomițenilor a fost cea a comunei Bucu, județul Ialomița, de către candidatul Drăgușin Ion. Câștigătorul alegerilor din Bucu este la al patrulea mandat, primele trei fiind din partea Partidului Democrat Liberal, din care a plecat la începutul anului 2015.
• în cazul M10, Antonică Moț a obținut fotoliul de primar în comuna Prigor, județul Caraș-Severin. Candidatul M10 din Prigor este de profesie medic veterinar și nu este la prima încercare de a obține fotoliul de primar – a mai încercat și în 2008, ca membru al defunctului Partid Inițiativa Națională (ieșind pe locul 3) și în 2012, candidând din partea PP-DD. A mai fost implicat în politică, dar ca și consilier local al Prigorului.
• Cei doi primari ai Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) sunt Mărălescu Mihai (Turnu Ruieni, Caraș-Severin) și Bădică Laurențiu Ion (Șoimari, Prahova). Primul este fost consilier local ales în 2012 pe listele PDL, iar cel de-al doilea este fost viceprimar în comuna sa, candidând în 2012 din partea UNPR

Dintre partidele noi care au propus și oameni noi, cel mai spectaculos rezultat l-a avut Uniunea Salvați Bucureștiul, dar trebuie subliniate și reușitele unor formațiuni precum Partidul Mișcarea Liberală (a avut candidați în mai multe orașe din toată țara), Partidul Oamenilor Liberi (candidați în circumscripții din județul Mureș) și partide locale precum Uniunea Independentă pentru Sighișoara, Uniunea pentru Rădăuți (UpR), Uniunea pentru Codlea etc.

Eficiență?

Lucrurile stau relativ prost atunci când comparăm numărul de candidați desemnați și numărul de mandate obținute (după cum vom arăta mai jos, această discrepanță se datorează, între altele, regulii pluralității). Partidul Național Democrat, de exemplu, a desemnat 6952 de candidați în alegeri, dar a obținut doar 153 de mandate de consilieri locali și 2 de consilieri județeni. Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), cu 2684 de candidați, a câștigat doar 105 mandate de consilieri locali și 2 de primari. Un alt caz elocvent este cel al Partidului Mișcarea Liberală, care a desemnat 511 candidați, dar va avea doar 8 consilieri locali.

O strategia mai bună pare a fi fost concentrarea candidaților într-o singură circumscripție. Un partid mic, local, precum Uniunea Independentă pentru Sighișoara, a decis să desemneze 21 de candidați într-o singură circumscripție, obținând 6 mandate de consilieri locali.

Desigur că opțiunile strategice depind de interesul local sau național al partidelor respective. Dar este o discuție ce merită atenție și la care vom reveni într-un articol ulterior.

Bariere instituționale și legislative în calea noilor partide

Alegerea primarilor într-un tur

Performanța mai slabă a noilor partide în ceea ce privește numărul de mandate de primar câștigate e explicabilă parțial prin caracteristicile sistemului electoral românesc. În aceste rânduri vom explica pe scurt această afirmație, concetrându-ne asupra a două aspecte: problemele legate de sistemul pluralitar într-un tur în privința alegerilor primarilor și efectele pragului electoral în distribuția mandatelor de consilieri locali / județeni.

În literatura de specialitate sunt des amintite printre dezavantajele regulii pluralității (regula care spune că va câștiga candidatul care are cel mai mare număr de voturi, indiferent de câte voturi obține): irosirea voturilor (un candidat, oricât de puține voturi ar avea, este desemnat câștigător, cu toate că ceilalți candidați pot avea mult mai mult de 50%, în special în cazul în care există o fragmentare semnificativă a voturilor), dar și acordarea unor “majorități fabricate” câștigătorilor. Un exemplu la îndemână în privința acestor majorități artificiale este cazul PSD, care, deși a obținut la nivel național 34,83% din totalul de voturi exprimate, dar care va avea 52,63% dintre mandatele de primar.

Soluția – deja propusă de societatea civilă și unele partide politice – este revenirea la sistemul majoritar în două tururi, folosit până la alegerile din 2008, inclusiv.

Pragul electoral ridicat

În ceea ce privește distribuția mandatelor de consilieri locali, aceasta se face conform reprezentării proporționale. Unul dintre avantajele reprezentării proporționale este că reduce tendința de suplimentare a numărului de mandate distribuite câștigătorilor: uitându-ne tot la exemplul PSD, pentru Consiliile Locale a primit 33,64% din voturi, obținând 41,39% din mandate, în timp ce pentru Consiliile Județene a avut 37,58% din voturi și 41,92% din mandate (excluzând Consiliul General al Municipiului București).

Pe de altă parte, existența unui prag electoral reprezintă un obstacol important pentru unele dintre noile partide, după cum vom arăta în continuare. Partidele trebuie să obțină cel puțin 5% din numărul voturilor total exprimate (cifra este mai ridicată pentru alianțe, de 7% pentru 2 membri și adăugându-se un procent pentru fiecare alt membru al alianței (Legea 115/2015, Art. 100, Al. 1). Această problemă ar putea fi soluționată fie prin eliminarea pragului electoral, fie prin reducerea acestuia. Tabelul de mai jos prezintă situația partidelor noi care nu au reușit să depășească pragul electoral.

Putem remarca faptul că, per ansamblu, partidele noi au avut dificultăți în a obține locuri în Consilii județene și primării. Rezultate relativ mai pozitive au fost obținute în privința consiilor locale, cu toate că și acolo au întâmpinat dificultăți cauzate de sistemul instituțional, o parte dintre ele nereușind să treacă pragul electoral, deși au fost aproape (precum Partidul Renașterii Săcălazului).

Mai multe informații despre partidele noi

Centrul pentru Inovare Publică monitorizează dinamica apariției noilor partide și aplicarea legii partidelor politice. Puteți vedea aici, cu actualizare zilnică, centralizarea cererilor înregistrate la Tribunalul București.

Periodic, publicăm articole pe această temă. Puteți citi aici toate aceste articole, inclusiv prezentări mai detaliate ale noilor partide.

Monitorizarea este posibilă cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, prin proiectul „Legea Partidelor Politice : bariere și oportunități”, despre care puteți afla mai multe informații în această pagină. Opiniile exprimate aparțin exclusiv Centrului pentru Inovare Publică.