Acum câteva luni am demarat o serie de interviuri cu reprezentanți ai noilor partide politice înființate după promulgarea legii 114/2015. Informațiile furnizate de aceștia au fost ulterior prelucrate în articole de prezentare, al căror scop a fost să informeze cetățenii cu privire la noile opțiuni electorale. Între timp, o parte dintre aceste noi formațiuni au trecut prin experiența primei competiții electorale (alegerile locale din luna iunie). Astăzi continuăm seria articolelor de prezentare, începând cu unul dintre partidele locale care au și participat la locale: partidul Alternativa de Vest, cu sediul în municipiul Arad.
De ce s-a înființat?
Membrii fondatori (Ioan Mircea Pereş, Chigirean Claudiu Lucian şi Marcel Valentin) admit faptul că înființarea partidului nu ar fi fost posibilă în absența modificării cadrului legal: “dacă nu s-ar fi schimbat legea nu am fi înființat un partid politic, întrucât condițiile de înființare erau în așa fel gândite încât resursele necesare erau imense și nu era la îndemâna oricui înființarea unui partid”. Pe de altă parte, deși constituirea partidului ca atare nu ar fi fost fezabilă, reprezentanții Alternativei de Vest consideră că ar fi fost dezirabilă implicarea lor individuală în politică, deoarece “este nevoie ca o masă mare de oameni să intre în politică, să se implice, în absolut toate partidele indiferent de nume”. Înscrierea chiar și în partidele deja consacrate este considerată o cale de a “le readuce cu picioarele pe pământ” și de a marca tranziția spre o reprezentare veritabilă a cetățenilor.
Membrii Alternativei de Vest consideră că pentru a produce schimbări reale este necesară implicarea în politică – “cadrul legal atât în România cât și în toate democrațiile existente oferă reguli clare pentru a ajunge factor de decizie. Schimbarea nu se poate face doar comentând și criticând de pe margine”. În aceeași notă, aceștia apreciază că schimbarea reală trebuie să ia în calcul interesele fiecărui cetățean, și nu se poate produce doar de către “o minoritate de conjunctură“. Astfel, la nivel praxiologic o prioritate a actorilor politici ar trebui să fie “realizarea dezideratului de aducere a cât mai multor persoane în cercul politic. Atât ca implicare într-o formă politică, conștientizare a drepturilor și obligațiilor, cât și de participare la vot și exprimare a opțiunilor politice”. Aceasta înseamnă formarea unui consens normativ minimal în rândul partidelor de orice orientare ideologică, în sensul “includerii tutoror cetățenilor în politicile lor”.
Ce propun?
Într-o formă sau alta, toate partidele propun schimbarea. Cum operaționalizează însă acestea schimbarea este elementul care le diferențiază și care le face atractive sau respingătoare pentru votanți. Ce politici propune Alternativa de Vest? Întrebat fiind care sunt măsurile pe care le consideră prioritare, președintele partidului ne-a declarat că acestea sunt “integrarea tuturor bazelor de date într-un sistem informatic unic, cu acces la o bază de date comună pe țară care să permită cunoașterea generală a stării unei persoane sau societăți comerciale; schimbarea din temelii a sistemului de învățământ și desființarea prefecturilor și consiliilor județene a căror activitate poate fi foarte ușor înlocuită și atribuită unor structuri locale preexistente“. La ultimul punct vom reveni atunci când vom discuta despre concepția membrilor fondatori despre descentralizare. În ceea ce privește al doilea punct – reformarea sistemului educațional – aceasta ar trebui să se facă prin tranziția de la “sistemul clasic de învățământ bazat pe asimilarea mecanică de cunoștințe din toate domeniile la un învățământ bazat pe creativitate, pe descoperirea calităților elevului și pe stimularea, accentuarea acestor calități” – un sistem care, de altfel, a ajuns din ce în ce mai popular în sistemele de învățământ din țările occidentale, în special în țările nordice.
O altă propunere se referă la mult discutatul subiect al ratei absorbției fondurilor europene. Soluție întrevăzută de Alternativa de Vest pentru creșterea acesteia constă în înființarea unor centre specializate la nivelul fiecărui județ. Acestea ar urma să se afle în subordinea administrației publice locale și să funcționeze pe “un sistem de recompensare raportat la rezultatele obținute” (ceea ce, în literatura de specialitate, face parte din măsurile propuse în cadrul programului de cercetare cunoscut ca noul management public). Concret, personalul angajat ar trebui să primească salariul minim pe economie, la care s-ar adăuga un procent din valoarea totală a fondurilor atrase. Conform președintelui partidului, “aceste persoane trebuie să fie conștientizate și responzabilizate raportat la importanța activității lor. Este imperios necesar ca aceste persoane să aibă acces direct și nelimitat la tot ce înseamnă programe pe fonduri europene iar acest acces să nu fie în nici un fel condiționat de un sistem centralizat ci [să se facă] sub forma unei baze electronice simple și transparente”.
Această măsură este subsumată unei paradigme a descentralizării, care reprezintă unul din principalele obiective ale Alternativei de Vest. Conform preşedintelui Mircea Pereş, “actele normative aberante, neclare, contradictorii, şi zecile de instituţii de control, care se suprapun ca şi atribuţii, au ajuns să blocheze orice activitate a instituţiilor care sunt, în mod tradiţional, cel mai aproape de cetăţean, instituţiile descentralizate.” Pentru a rezolva acest deficit de legitimate a instituţiilor centrale şi pentru a restaura încrederea cetăţenilor în cadrul instituţional, acesta consideră că este nevoie de un transfer de atribuţii spre administraţia locală. De exemplu, impozitele pe clădiri sau pe profit ar trebui să rămână în proporţie de 80% la bugetul local, iar restul să se ducă spre bugetul de stat. Pentru o mai bună coordonare a administraţiilor publice locale, Alternativa de Vest propune înfiinţarea unui corp unic de control şi consultare a administraţiilor publice locale. “Acest corp de control unic la nivel naţional va fi responsabil cu controlarea activităţii administraţiilor publice locale şi emiterii de politici publice aplicate raportat la situaţiile de fapt pe care le va întâlni”. Mai mult, acest corp va avea posibilitatea să acţioneze în instanţă de fiecare dată când funcţionarii publici vor încălca legea. Un alt pas în direcţia descentralizării îl reprezintă desfiinţarea prefecturilor şi consiliilor judeţene, considerate “structuri politizate excesiv şi parazitare care nu îşi justifică în mod real existenţa”.
Paradigma descentralizării este pentru Alternativa de Vest o umbrelă mai largă, care poate acționa ca soluție la multe din problemele cronice la nivelul României. De exemplu, o problemă tipică României o constituie abandonul școlar, care atinge cote îngrijorătoare în special în mediul rural (în anul școlar 2012-2013, 2.4% din elevii înscriși în clasa a V-a au renunțat la școlarizare; pentru alte cifre vedeți acest studiu) . Soluția întrevăzută de Alternativa pentru Arad se referă la ridicarea nivelului de trai în mediul rural, prilejuită de o mai bună rată de absorbție a fondurilor europene. Acest lucru ar duce la dezvoltarea unor măsuri specifice fiecărei localități și fiecărei școli, deoarece o soluție unică pentru a rezolva astfel de probleme nu există. După cum ne-a declarat președintele Mircea Pereș, “descentralizarea ar rezolva și problema abandonului școlar, care poate fi stabilită ca strategie națională, lăsând fiecărei administrații în parte puterea de a decide în fiecare localitate care este măsura cea mai eficientă”.
Toate aceste măsuri necesită însă și o pregătire mai bună a funcționarilor publici. Din păcate, domeniul informatic nu este unul în care să exceleze angajații din sectorul public. Astfel, o curiozitate pe care am avut-o, și de care s-ar putea spune că depinde și fezabilitatea proiectelor propuse de Alternativa de Vest, se referă la cum se pot depăși aceste lacune. Conform președintelui Mircea Pereș, “corpul funcționarilor publici a fost profund deprofesionalizat în ceea ce privește personalul din administrațiile locale datorită salariilor derizorii, a dezinteresului conducătorilor și, nu în ultimul rând, datorită suprapolitizării administrației.” Deși nu există o soluție unică, un pas spre remedierea acestor probleme ar fi o reformă a administrației publice, prin instruirea funcționarilor publici pentru folosirea sistemelor informatice. Aceștia ar trebui să fie instruiți în lucrul cu bazele de date, deoarece unificarea diferitelor baze de date deținute de diferite instituții ar trebui să fie una din reformele birocrației, care ar accelera ritmul desfășurării operațiunilor.
Având în vedere faptul că, în ultimă instanță, Alternativa de Vest este un partid local, am fost curioși și care sunt principalele măsuri întrevăzute la nivelul municipiului Arad de către reprezentanții partidului. Le vom menționa succint aici, cu mențiunea că pe website-ul partidului există și un formular care poate fi completat de cetățenii Aradului pentru a expune principalele probleme cu care se confruntă (cel mai probabil, în vederea următoarelor alegeri locale, având în vedere faptul că anul acesta nu au reușit să obțină vreun mandat): refacerea fațadelor clădirilor cu risc de prăbușire (prin contribuțiile proprietarilor de locuințe din zonele vizate, și cu sprijinul bugetului local în cazul persoanelor cu probleme financiare) și construirea unor centrale cu energie regenerabilă pentru a rezolva problemele cu încălzirea. Viziunea pe termen lung cu privire la municipiul Arad ar putea fi rezumată în următoarea frază: “dorim ca Aradului să îi fie permis să se gospodărească singur și nu ca resursele sale să dispară pe proiecte de car enu beneficiază arădenii”.
Cum a fost experiența de la locale?
Având în vedere faptul că Alternativa de Vest a trecut prin experiența alegerilor locale, am hotărât să introducem o secțiune nouă în aceste articole de prezentare, referitoare la modul în care noile partide se raportează la competiția electorală din România.
Cazul Alternativei de Vest a fost unul mai special, având în vedere că Tribunalul București a confirmat târziu înscrierea partidului în Registrul Partidelor, astfel încât a trebuit să candideze fără semn electoral (întârzierea a fost produsă de absența inițială a cazierelor judiciare din dosarul petenților – aspect care, după cum am mai menționat și altă dată, nu este specificat explicit în legea partidelor politice). Alternativa de Vest a avut 23 de candidați pentru Consiliul Local, dar nu a reușit să obțină nici un mandat (după cum ne-a fost precizat, au decis ca la aceste prime alegeri să nu facă campanie electorală propriu-zisă, mai ales că nici nu au avut semn electoral). Neimplicarea activă în campanie a fost cauzată și de incertitudinea participării la alegeri, care i-a făcut să nu dedice un buget acestei activități.
Datorită faptului că nu au depășit pragul de 3% din voturi la nivelul circumscripției, Alternativa de Vest nu a putut depune cerere de rambursare a cheltuielilor din campanie (atâtea cât au fost). Performanța negativă din alegeri a fost cauzată parțial și de existența unui alt partid local (“Mândri că suntem Arădeni”), dar și de “lipsa timpului necesar, imposibilitatea accesării mijloacelor de publicitate și starea de saturație și dezgust față de politică [a cetățenilor]”.
Alternativa de Vest va participa și la alegerile parlamentare din această toamnă, “chiar dacă pragul electoral impus defavorizează partidele mici”. Ca obiectiv, Mircea Pereș menționează că prioritar “este să ne facem cunoscuți, să ajungem cu proiectele noastre la cetățean”. Chiar dacă și-ar fi dorit o alianță electorală a tuturor partidelor nou-înființate, consideră că acesta este un proiect utopic, astfel încât vor candida pe cont propriu la alegerile parlamentare. Cu toate că este dificil, consideră că nu vor avea nici de această dată probleme în a strânge numărul de semnături necesare pentru a depune candidaturi:
Strângerea semnăturilor este o mare problemă întrucât presupune dislocarea de importante resurse, iar cetățenii sunt reticenți în a semna orice document când e vorba de politică. Este interesant când pe stradă îi întâlnim și vedem cu adevărat care este prăpastia între cetățenii obișnuiți și politicieni, și de ce nu cei care votează în bloc pe anumite criterii de apartenență la un grup fără a trece votul printr-o judecată proprie. Simpla promovare a acestui act democratic este o mare realizare pe care sperăm să o aducem cât mai aproape de cei care au adevărata putere: cetățenii.
Care sunt obiectivele de dezvoltare organizațională?
În momentul de față, Alternativa de Vest are 53 de membri. Membrii fondatori nu consideră prioritară aducerea mai multor membri în partid, ci pregătirea celor deja înscriși. Momentan, partidul nu are filiale, dar unul dintre obiectivele pe termen lung (până la următoarele alegeri locale) este deschiderea de filiale în fiecare localitate a județului Arad.
Pe de altă parte, pentru a ajunge la următoarele alegeri locale, Alternativa de Vest va trebui să treacă peste procedura de radiere. Acest lucru s-ar putea să fie destul de dificil având în vedere faptul că, după cum am argumentat, criteriile de radiere sunt deosebit de dure, în special pentru partidele locale. Conform legislației în vigoare, un partid trebuie să desemneze candidați, singur sau în alianță, la cel puțin una din două alegeri succesive, locale sau parlamentare, în minimum 75 de circumscripţii electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin 3 circumscripţii electorale, în cazul alegerilor parlamentare. Criteriul pentru alegerile locale nu a fost îndeplinit în cazul alegerilor locale, dar membrii Alternativei de Vest sunt optimiști că vor reuși să îl îndeplinească pe cel referitor la participarea la alegerile parlamentare. În plus, președintele Mircea Pereș consideră că “Alternativa de Vest este o idee, un concept despre implicare și guvernare locală, iar ideile nu pot fi radiate.”
Dacă acest lucru este valabil se va vedea însă odată cu ocazia alegerilor parlamentare. Până atunci, noi vom pregăti și alte articole de prezentare a noilor partide, astfel încât dumneavoastră, ca votanți, să fiți cât mai familiarizați și cu noile opțiuni electorale.
___________________________________________________________________
Centrul pentru Inovare Publică monitorizează dinamica apariției noilor partide și aplicarea legii partidelor politice. Puteți vedea aici, cu actualizare zilnică, centralizarea cererilor înregistrate la Tribunalul București.
Periodic, publicăm articole pe această temă. Puteți citi aici toate aceste articole, inclusiv prezentări mai detaliate ale noilor partide.
Monitorizarea este posibilă cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, prin proiectul „Legea Partidelor Politice : bariere și oportunități”, despre care puteți afla mai multe informații în această pagină. Opiniile exprimate aparțin exclusiv Centrului pentru Inovare Publică.
