Cele aproape 12 luni trecute de la modificarea legii partidelor au marcat depunerea unui număr impresionant de cereri de înregistrare a unor noi formațiuni (mai precis, 136 până acum). Multe dintre acestea sunt partide locale, care încearcă să rezolve problemele unei comunități bine delimitate, sau naționale, care au programe mult mai comprehensive, acoperind mai multe sectoare de activitate. Între ele mai găsim însă și unele partide care se specializează pe un domeniu. Unul dintre acestea este Partidul Agricultorilor din România, care se caracterizează ca fiind “structura politică de reprezentare a intereselor populației rurale, a sectorului economic de importanță vitală pentru națiune – agricultura, dar și a unor interese fundamentale ale populației urbane”. În cele ce urmează încercăm să vă oferim o privire de ansamblu asupra acestei noi formațiuni, bazându-ne pe programul și statutul partidului, precum și pe informațiile furnizate în cadrul unui interviu de către Marcel Cucu, unul dintre membrii fondatori.
De ce s-a înființat?
Conform membrilor fondatori (Gheorghe Lazăr, Dan Gurău, Marcel Cucu și Vasile Dobrin), inițiativa a avut la bază absența unui partid reprezentativ pentru acel segment din populație implicat în agricultură și în industriile conexe. Problemele pe care le sesizează atunci când vine vorba de evoluția spațiului rural după 1989 sunt multidimensionale: de la subdezvoltarea capitalului uman la disoluția capitalului material. Conform lui Marcel Cucu, “în agricultură, ca sector economic și social, sunt aprecieri de distrugeri în acești 26 de ani care depășesc 100 de miliarde de euro [..] doar sistemele de irigații au suferit distrugeri de 16 miliarde, la care se adaugă toată infrastructura zootehnică, industria de prelucrare a produselor probleme”. Un alt aspect pe care îl consideră problematic este acela că România exportă doar produse primare.
La aceste probleme se adaugă și cele legate de calitatea vieții în mediul rural. Conform lui Marcel Cucu, “cei mai mulți o duc mai rău ca în anii ’50 ai secolului trecut”. Cu toate că se fac din surse europene canalizări, reprezentantul Partidului Agricultorilor a subliniat faptul că acestea nu sunt conectate la majoritatea gospodăriilor sărace, iar “mijloacele de civilizare sunt doar pentru unii”.
Toți acești factori afectează bunăstarea locuitorilor din mediul rural, deși membrii Partidului Agricultorilor consideră că problemele au implicații mult mai adânci – inclusiv populația rezidentă în orașe este afectată indirect de carențele din agricultura românească. Necesitatea acestui partid derivă, conform preambulului programului politic, din aceea că “partidele politice existente dovedesc, de peste 25 de ani, că nu sunt interesate și nu sunt capabile să schimbe cu ceva această stare de fapt”. Parlamentarii români – atât cei din parlamentul național cât și cei din Parlamentul European – sunt considerați a fi detașați de problemele reale ale agricultorilor. Altfel, consideră Marcel Cucu, aceștia ar încerca să obțină reducerea prețurilor echipamentelor și mașinilor agricole importate din Uniunea Europeană, și s-ar opune unor norme impuse de la Bruxelles care interzic de exemplu folosirea unor substanțe “care sunt specifice spațiului românesc”.
Despre membrii fondatori și procedura de înregistrare
Membrii fondatori au activat în structuri profesionale legate de sectorul agricol în trecut, hotărându-se să se implice în politică pentru că au sesizat că erau ineficienți și că pentru a reforma agricultura românească era nevoie de reprezentare politică și de competențe decizionale. Marcel Cucu, vicepreședinte al Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR), a mai fost implicat în viața politică, fiind candidat la Senat din partea Partidului Popular în 2012 iar în 2014 a fost pe listele Alianței Naționale a Agricultorilor la alegerile pentru Parlamentul European. Promulgarea noii legi a partidelor politice l-a convins să pornească o nouă inițiativă, “care să reprezinte cu adevărat interesele agricultorilor”. Dan Gurău și Gheorghe Lazăr au candidat și ei din partea Alianței Naționale a Agricultorilor în 2014, în timp ce Vasile Dobrin, al patrulea membru fondator, nu a mai fost implicat în viața politică.
Deși cererea de înființare a fost admisă la primul termen, procedura a durat aproape 50 de zile (de la depunerea cererii la admiterea acesteia de către instanță; au mai trecut alte 2 luni până ce partidul a fost înscris în Registrul Partidelor Politice). Membrii fondatori apreciază simplificarea cerințelor formale de înregistrare a unui partid, dar consideră că încă există piedici în calea partidelor noi, care sunt lipsite de mijloace financiare semnificative. De exemplu, consideră că nu este corect ca un partid care reprezintă un sector atât de important din populație să nu beneficieze de un sediu din partea statului.
Programul politic
În ceea ce privește propunerile concrete pentru reformarea agriculturii românești, acestea sunt enumerate în platforma politică. Vom menționa aici doar câteva, care pot avea cel mai mare impact asupra sectorului agricol:
- promovarea politicilor pentru integrarea producției agricole, concomitent cu reducerea exportului la produsele primare, pentru valorificarea superioară a producției agricole românești.
- reabilitarea și rentabilizarea sistemelor de irigat, pentrua coperirea tuturor zonelor agricole cu deficit de precipitații.
- înființarea unui bănci românești de stat pentru creditarea agriculturii.
- înființarea unei burse de produse agricole.
- elaborarea unui program național strategic pentru reabilitarea zootehniei.
- gestionarea gunoaielor în localități și terenurile agricole.
- refacerea perdelelor de protecție.
- reabilitarea sistemului de educație în spațiul rural și implementarea biotehnologiei.
- revizuirea sistemului național de asistență socială.
- stimularea agroturismului, prin studii zonale care să ducă la măsuri concrete de promovare și exploatare.
- fiscalizare rurală.
Membrii fondatori consideră că nu s-a profitat îndeajuns de apartenența României la Uniunea Europeană și apreciază că se “impune promovarea de către oficialitățile românești a unei convenții europene cu privire la reglementarea pieței produselor agricole și alimentare pe piața europeană, proporțional cu nivelul de stimulare europeană a agriculturii”.
Un loc important în program îl ocupă și cercetarea în agricultură. Membrii fondatori deplâng faptul că această componentă are un aport minimal pentru agricultura românească și consideră că “între structurile instituționale existente și fermieri nu există acea verigă de legătură care să asigure transferul unor rezutlate științifice românești, direct în tehnologia agricolă. Majoritatea tehnologiilor din agricultură sunt importate, odată cu semințele de la majoritatea speciilor cultivate în agricultura românească”.
Mai multe informații despre partidele noi
Centrul pentru Inovare Publică monitorizează dinamica apariției noilor partide și aplicarea legii partidelor politice. Puteți vedea aici, cu actualizare zilnică, centralizarea cererilor înregistrate la Tribunalul București.
Periodic, publicăm articole pe această temă. Puteți citi aici toate aceste articole, inclusiv prezentări mai detaliate ale noilor partide.
Monitorizarea este posibilă cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, prin proiectul „Legea Partidelor Politice : bariere și oportunități”, despre care puteți afla mai multe informații în această pagină. Opiniile exprimate aparțin exclusiv Centrului pentru Inovare Publică.
