#partidenoi: Partidul Oamenilor Liberi

Partidul Oamenilor Liberi constituie propunerea electorală a unor activiști târg-mureșeni pentru alegerile din 2016. Dan Mașca, Eugen Silviu Tothapl, Hegheș Cătălin, Abu-Amra Lavinia Corina și Radu Bălaș sunt fondatorii primului partid multicultural din istoria României. Aceștia reclamă nevoia depășirii stereotipurilor privind un conflict de interese între români și maghiari și valorificarea „diversității culturale, etnice și religioase, pe care suntem datori să o păstrăm”. În acest articol vom prezenta propunerile primului partid local târg-mureșan din ultimii 70 de ani. Vom avea în vedere atât programul politic, cât și răspunsurile oferite în cadrul unui interviu cu echipa Centrului pentru Inovare Publică de către Radu Bălaș.

 

Cum a fost procedura de înființare?

Înainte de a expune viziunea membrilor fondatori, dorim să oferim câteva informații privind parcursul procedural al Partidului Oamenilor Liberi. Aceste informații s-ar putea dovedi utile și pentru alte comitete de inițiativă, deoarece formațiunea politică târg-mureșană a fost admisă la prima înfățișare.

Radu Bălaș consideră că buna informare constituie cheia unui parcurs procedural rapid. În acest sens, el și ceilalți membri fondatori au apelat la serviciile unui avocat pentru a-i sprijini în demersul de înregistrare a partidului. La fel ca și în alte cazuri prezentate în articolele precedente, și membrilor Partidului Oamenilor Liberi li s-au cerut alte documente în afara celor prevăzute de către lege. Dincolo de statut, program politic, act constitutiv, declarația privind apartenența politică, declarația despre sediu și patrimoniu și lista de semnături a membrilor fondatori, li s-a solicitat și depunerea cazierelor. Costurile procedurii de înregistrare s-au ridicat până la 4.000 de lei, o sumă pe care o consideră susceptibilă de a deveni o piedică pentru alte comitete de inițiativă. Din cauza distanței până la București, au preferat judecarea în lipsă. De aceea, consideră dezirabilă o schimbare a legii, astfel încât să se permită înregistrarea locală a partidelor, ONG-urilor și asociațiilor. Cu toate că au primit un răspuns definitiv la primul termen, între depunerea actelor și decizie au trecut 45 de zile, din cauza vacanței judecătorești. Concluzia lui Radu Bălaș privind procedura de înregistrare este că „e mai complicat decât pare, chiar dacă e nevoie de doar trei membri fondatori sunt multe alte lucruri care trebuie făcute”.

 

De ce un partid?

Simplificarea legii partidelor politice a creat un cadru favorabil pentru înscrierea partidului, Radu Bălaș spunându-ne că probabil nu ar fi încercat să înființeze un partid dacă această schimbare nu s-ar fi produs. Implicarea civică în programul Asociația pentru Minți Pertinente a fost pasul anterior constituirii partidului, dar faptul că „prin partid poți ajunge în consiliul local sau județean și există șanse mai mari de a putea schimba ceva” i-a determinat să recurgă la această cale de acțiune. Pe de altă parte, actuala procedură este considerată deficitară, deoarece apreciază că mult mai dezirabilă ar fi posibilitatea „să se poată candida pe liste civice, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor europene, așa încât să nu fie nevoie să înființezi un partid”. Absența acestei prevederi este atribuită „parlamentarilor din partidele monopoliste, (care) nu au fost de acord cu așa ceva, din teamă sau necunoaștere”.

 

Ce propune Partidul Oamenilor Liberi?

Statutul Partidului Oamenilor Liberi menționează adeziunea membrilor la mai multe valori: „respectul față de tradiția multietnică și multiculturală a municipiului Târgu-Mureș, democrația deliberativă și participativă, inovația în materie de bună guvernare locală, nediscriminarea, respectul față de demnitatea persoanei umane, spiritul inovar la nivel civic și antreprenorial, respectul față de drepturile omului și solidaritatea față de toți semenii cărora le sunt încălcate drepturile și libertățile fundamentale”.

La acestea se adaugă educația, consideratăun pilon al bunăstării locale”. Prioritățile Partidului Oamenilor Liberi reflectă aceste valori: „promovarea bilingvismului în Târgu-Mureș, investiții în dotarea școlilor cu material didactic, transparența și digitalizarea administrației”. Bilingvismul este considerat „ceva  amplu, nu înseamnă doar plăcuțe stradale, înseamnă că ambele comunități se folosesc de resursele proprii”. Cu toate că nu ni s-a precizat ce proiecte concrete presupune această operaționalizare mai largă a conceptului de „bilingvism”, ni s-a menționat faptul că astfel de propuneri sunt în pregătire.

Prin articolul 2 din Statut se prevede faptul că Partidul Oamenilor Liberi este un „partid reformist local”, scopul existenței partidului fiind acela „ca toți locuitorii municipiului Târgu-Mureș să formeze o comunitate centrată pe respectarea drepturilor omului”. Se menționează de asemenea faptul că activitatea politică a partidului se bazează pe un Ghid de bune practici în materie de politici publice redactat de Comisia de la Veneția. Propunerile menționate în programul politic sunt schițate luând în considerare precizările anterioare și reprezintă încercări de materializare a valorilor asumate în statut. În acest sens, programul prevede implementarea a mai multor măsuri, corespunzând a 8 direcții de acțiune, și anume:

  • măsuri vizând dezvoltarea democrației locale, prin: implementarea unui sistem de bugetare participativă, crearea unui Consiliu Consultativ Cetățenesc și introducerea unui sistem de wiki-guvernanță. Punctual, prima măsură are în vedere desfășurarea unor dezbateri publice, în urma cărora să se decidă modul în care va fi alocat un procent de 20% din bugetul primăriei. Consiliul Consultativ Cetățenesc este prezentat ca fiind un forum creat prin tragere la sorți din membrii cu drept de vot ai orașului (cu precizarea că ar trebui să reflecte structura demografică). Scopul acestuia ar fi „să ofere consultanță Consiliului Local în proiectele și programele derulate de acesta”. Nu se precizează de câți membri este vorba, dar mandatul este limitat la 1 an. Sistemul de wiki-guvernanță plecă de la premisa că orice cetățean cu expertiză într-un anumit domeniu își poate aduce contribuția în domeniile de activitate ale Primăriei și facilitează exprimarea respectivelor contribuții.
  • prevederi prin care să se îmbunătățească relația dintre autoritățile publice și cetățeni, acestea cuprinzând mai multe reforme cerute de către societatea civilă românească, dintre care am selectat: „simplificarea birocrației prin introducerea Ghișeului Unic, realizarea unui portal de date deschise pentru toate cheltuielile primăriei, introducerea de standarde de bune practici în domeniul achizițiilor publice”;
  • măsuri prin care să se încurajeze spiritul antreprenorial și îmbunătățirea mediului de afaceri, dintre care cele mai spectactuloase sunt „transformarea municipiului Târgu-Mureș într-un centru de excelență în domeniul IT și în cel al dezvoltării imprimantelor 3D, realizarea împreună cu actori privați și universități a unui spațiu de co-working numit Mureș Incubation Lab pentru start-up-uri, activitate urmată de „acordarea de facilități fiscale start-up-urilor implicate”. Acest ultim aspect nu este însă clarificat;
  • prevederi vizând întărirea coeziunii și incluziunii sociale, acestea putând fi subclasificate în măsuri referitoare la promovarea incluziunii sociale și măsuri referitoare la promovarea multiculturalismului;
  • proiecte ce promovează turismul la nivelul municipiului Târgu-Mureș;
  • activități ce au ca scop accesul în condiții echitabile la finanțarea publică;
  • măsuri pentru dezvoltarea urbană;
  • reforme în domeniul educației – printre acestea incluzând dotarea școlilor și grădinițelor cu materiale didactice reflectând schimbările tehnologice (smart board-uri, proiectoare), eliminarea fondului clasei, „alfabetizarea digitală a profesorilor și părinților, astfel încât să poată să ofere elevilor și copiilor lor soluții inovatoare de e-learning, educație alternativă și educație continuă”.

Diferența specifică față de alte partide locale înființate în ultimele luni o constituie accentul pus pe cooperarea interetnică. Faptul că sunt un partid nou, cu puțini membri (20 la momentul scrierii acestui articol), înseamnă că nu au nimic de pierdut, așadar pot promova astfel de idei: „niciun partid nu a cerut tăblițele bilingve pentru denumirea străzilor, pentru că le era frică să nu piardă voturi. Noi nu trebuie să ne tememe de așa ceva, nu avem nimic de pierdut, putem milita pentru lucrurile care ni se par absolut normale.” Într-un interviu, Dan Mașca a infirmat ipoteza că susținerea bilingvismului ar fi motivată doar de considerente electorale. De asemenea, a precizat faptul că legislația europeană și internațională în vigoare justifică această cerință a minorității maghiare. Mai mult, dincolo de aspectele etice legate de acordarea acestui drept comunității maghiare, există și beneficii pragmatice pentru toți locuitorii municipiului Târgu-Mureș: „dacă nu ne respectăm reciproc vom rămâne doar un târg, iar specialiștii vor pleca în alte țări”.

 

Ce așteptări au de la alegerile din 2016?

În ceea ce privește alegerile din 2016, prioritare sunt cele locale. Radu Bălaș ne-a declarat că iau în calcul și o participare la alegerile parlamentare, dar „doar într-o eventuală coaliție a partidelor mici/noi”. Nu ni s-a specificat însă despre ce alte partide este vorba.

Referitor la alegerile locale, Partidul Oamenilor Liberi va depune liste la Târgu-Mureș, obiectivul asumat fiind acela de a avea consilieri locali. Deși nu consideră că vor avea probleme în a strânge semnăturile necesare pentru depunerea candidaturilor, sunt hotărâți să continue proiectul și dacă rezultatele la alegeri vor fi nefavorabile. Pe de altă parte, consideră abuzive criteriile privind radierea partidelor dacă nu depun candidaturi într-un număr minim de circumscripții: „în momentul în care se va propune radierea partidului nostru, vom ataca decizia la Curtea Constituțională, pentru că nu poți obliga un partid să depună liste în 75 de localități, la fel cum nu poți obliga o brutărie să vândă pâine în 75 de localități. Un partid este o formă de antreprenoriat politic și trebuie să se extindă natural, asta dacă vrea să se extindă”. În aceeași notă a creșterii naturale,  Radu Bălaș ne-a declarat că în partid sunt înscriși până în prezent 20 de târg-mureșeni, suficienți pentru a depune liste complete la consiliul local și județean. Nu au deschis filiale și nici nu și-au propus o țintă în această privință, menționând: „vrem să creștem natural, nu forțat. Ne vom extinde atât cât ne vor permite resursele financiare și umane”.

Alegerile locale vor arăta dacă reformele din programul politic sunt dorite și de locuitorii municipiului Târgu-Mureș.

 

 

About Adelin Dumitru 18 Articles
Adelin Dumitru a absolvit Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București și urmează în prezent un masterat de Teorie și Analiză Politică. Adelin coordonează în prezent proiectul “Legea partidelor politice: bariere și oportunități”. Printre domeniile de cercetare preferate se numeră partidele politice, dreptatea distributivă, democrația deliberativă și teoria alegerii sociale.