Cât de scumpă e o campanie pentru locale în România?

Autoritatea Electorală Permanentă a publicat recent lista solicitărilor de rambursare a cheltuielilor electorale depuse de partide politice, organizații ale minorităților naționale și candidați independenți. Suma totală a revendicările se ridică la aproape 50 de milioane de lei noi (mai precis, 49.785.032,28 lei), adică aproximativ 11 milioane de euro. Cea mai mare parte a acestei sume este solicitată de 25 de partide politice și de 4 organizații ale minorităților naționale (47.782.275). Centrul pentru Inovare Publică dă startul unei serii de articole în care vom analiza aspecte precum eficiența utilizării banilor în campanie, precum și anumite probleme ale Legii 334/2006 scoase la suprafață de solicitările formațiunilor politice angrenate în cursa pentru locale. În acest articol ne vom concentra asupra partidelor politice, urmând a reveni ulterior asupra candidaților independenți.

Legea finanțării partidelor politice oferă competitorilor electorali posibilitatea de a deconta costurile campaniei la bugetul de stat. Sunt impuse plafoane de cheltuieli în funcție de tipul candidaturii, care merg de la un salariu minim brut pentru o listă de candidați la consiliul local al unei comune, până la 500 de salarii minime pentru o listă de candidați la Consiliul General al Municipiului București. Partidele și candidații independenți sunt eligibili pentru finanțare doar dacă au obținut 3% din voturi, calculate fie la nivel național, fie într-o circumscripție anume. Nu în ultimul rând, competitorii trebuie să facă dovada, cu documente, a cheltuirii banilor în scopul campaniei.

Solicitările partidelor politice analizate în articolul de față scot la iveală faptul că, ignorând criteriul eficienței, cele mai favorizate par a fi partidele care desemnează candidați în municipiul București, aspect evident în cazul Uniunii Salvați Bucureștiul, de exemplu – simplul fapt că și-a desfășurat campania doar în București o propulsează în topul partidelor care solicită cei mai mulți bani de la bugetul de stat. Pe de altă parte, alte partide locale, care nu desemnează candidați în municipii sau în reședințe de județ, sunt defavorizate din start, chiar dacă, teoretic, ar avea mult mai mare succes în alegerea unor candidați nominalizați decât partidele care se concentrează pe cursa electorală din municipiul București.

Cine poate primi rambursări, și în ce limite?

Conform Articolului 48 al Legii 334/2006 și a Articolului 57 al H.G. 10/2016 care stabilește normele metodologice de aplicare a legii finanțării partidelor politice, precondiția pentru ca unei formațiuni sau unui candidat independent care a participat la locale să îi fie rambursați banii utilizați în campanie este să fi obținut cel puțin 3% la nivel național, sau 3% la nivelul circumscripției în care a candidat.

Articolul 28 al Legii 334/2006 prevede anumite limite maxime ale contribuțiilor pentru Campania electorală care pot fi depuse de către candidați. Cu alte cuvinte, dacă un partid/candidat a simțit nevoia să utilizeze mai mulți bani în campanie decât e prevăzut legal, cererea de rambursare va fi aprobată doar parțial, până la limita menționată mai jos.

Limitele maxime în care trebuie să se încadreze rambursarea arată în felul următor:

1 salariu de bază minim brut pentru fiecare listă de candidați la Consiliul Local al unei comune

3 salarii de bază minime brute pentru fiecare listă de candidați la Consiliul local al unui oraș

5 salarii de bază minime brute pentru fiecare listă de candidați la Consiliul local al unui municipiu

30 salarii de bază minime brute pentru fiecare listă de candidați la Consiliul local al unui municipiu reședință de județ

50 salarii de bază minime brute pentru fiecare listă de candidați la Consiliul Local al unui sector din București

500 salarii de bază minime brute pentru fiecare listă de candidați la Consiliul General al Municipiului București

100 salarii de bază minime brute pentru fiecare listă de candidați la Consilii județene

5 salarii pentru fiecare candidat la primăria unei comune

7 salarii pentru fiecare candidat la primăria unui oraș

10 salarii pentru fiecare candidat la primăria unui municipiu

50 salarii pentru fiecare candidat la primăria unui municipiu reședință de județ

100 salarii pentru fiecare candidat la primăria unui sector al municipiului București

150 salarii pentru fiecare candidat la primăria generală a municipiului București.

 

Ce partide politice au depus solicitări?

Screen Shot 2016-07-15 at 20.10.43

Termenul limită pentru depunerea cererilor de rambursare a cheltuielilor electorale a fost 6 iulie. Din cele peste 700 de cereri depuse, 25 aparțin partidelor politice, iar 4 organizațiilor aparținând minorităților naționale (Uniunea Elenă din România – Comunitatea Elenă din Sulina; Uniunea Democrată a Maghiarilor din România; Forumul Democrat al Germanilor din România și Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România).

Având în vedere faptul că la alegerile locale au participat 114 formațiuni politice (lista acestora poate fi consultată aici), numărul de cereri depuse este foarte mic. O parte dintre absențe se datorează neîndeplinirii criteriului de a obține 3% din voturi într-o circumscripție sau la nivel național, dar altele neinformării (asumpția aceasta este consolidată de faptul că multe partide noi nu au depus solicitări, deși trecuseră pragul menționat).

După cum se vede în tabelul de mai jos, există discrepanțe semnificative între partide în ceea ce privește sumele solicitate. După cum anticipam în introducerea articolului, aceste diferențe pot fi atribuite în mare măsură legislației în vigoare. Legea 334/2006 tinde să favorizeze centrul, în special prin articolele referitoare la cheltuielile din campanie. Astfel, partidele care au avut candidați la aceste funcții și care au și câștigat mandate beneficiază de sprijin financiar considerabil mai mare decât partidele care au desemnat candidați doar pentru primării sau consilii locale din alte orașe (fără a mai vorbi de partidele care depun liste preponderent în comune). Astfel se explică de ce un partid precum Uniunea Salvați Bucureștiul, cu doar 194 de candidați, solicită de la bugetul de stat 686.704 RON, în timp ce Partidul Național Democrat, cu peste 6900 de candidați, “doar” 56.904 RON – primul a depus candidaturi doar în București, în timp ce al doilea și-a râspândit candidații pe tot cuprinsul țării, atât în mediul rural cât și în mediul urban.

După cum reiese dintr-o analiză mai atentă a datelor din tabelul de mai sus, nici numărul de candidați, nici numărul de mandate câștigate și nici numărul voturilor primite nu sunt predictori semnificativi pentru suma solicitată. Diferențele dintre sumele cerute de fiecare partid originează în tipul listelor (sau candidaturilor, în circumscripțiile uninominale) depuse. Se poate vorbi, așadar, de o discriminare geografică la nivelul legii finanțării partidelor politice. Pentru a arăta concret acest lucru, să ne uităm la puținele partide locale/județene care au depus cereri de rambursare a cheltuielilor din campanie. Partidul Forța Moldova a avut 111 candidați în alegeri, repartizați astfel: 8 candidați la primării și 103 candidați pentru 8 consilii locale. Suma solicitată Autorității Electorale Permanente este de 5.766 RON, adică aproximativ 52 de lei pe candidat. În schimb, Uniunea Salvați Bucureștiul a avut 194 de candidați, toate candidaturile fiind în București, și având și un candidat pentru primăria Municipiului București. Suma solicitată este de 686.704 RON, adică 3540 de lei per candidat (în realitate, costurile probabil au fost mult mai mici, cea mai mare parte a banilor ducându-se spre campania pentru candidatul la primăria municipiului). Campaniile pentru pozițiile din orașele mari, și în special cele din București, sunt astfel mult mai costisitoare pentru bugetul de stat. Deși diferențele sunt semnificative în ceea ce privește numărul de locuitori vizați de campania unui candidat, diferențele pecuniare sunt uriașe. Pentru a vedea dacă sunt justificate cel puțin prin prisma unui argument al eficienței, să încercăm o analiză preliminară a eficienței cheltuielilor partidelor, măsurate prin cost/candidat, cost/vot și cost/mandat (pentru a simplifica analiza, vom comasa candidaturile la primării, consilii locale, consilii județene, precum și tipul circumscripției, i.e. comună, oraș, municipiu, etc.).

 

Care au fost cele mai eficiente partide?

Screen Shot 2016-07-17 at 00.48.05

Tabelul de mai sus prezintă cât de eficiente au fost partidele, luând în calcul 3 indicatori: costul per candidat, costul per vot și costul per mandat.

Să începem cu primul indicator, și anume costul mediu / candidat. Cele mai eficiente formațiuni par a fi Partidul România Unită, care a cheltuit în medie 7,2 lei pe candidat, Partidul Național Democrat, care a utilizat 8,2 lei pe candidat și, la o diferență semnificativă, Partidul Social Românesc, care a investit 38 de lei în fiecare candidat. La cealaltă extremă se află Uniunea Salvați Bucureștiul, care a cheltuit 3.539 de RON pe fiecare candidat în medie, și Uniunea Elenă din România, organizație a cărei singure candidate a avut nevoie de 1.015 RON în această campanie.

Cel de-al doilea indicator se referă la costul fiecărui vot valabil exprimat primit de formațiunile din tabelul de mai sus. Uniunea Elenă a avut nevoie să cheltuie cel mai mult pentru a atrage suportul electoratului, necesitând 10,7 lei pentru fiecare din cele 97 de voturi primite (după cum am menționat anterior, această organizație a avut o singură candidată, la Consiliul Local a orașului Sulina). Datele arată că, în general, partidele noi au avut nevoie de mai mulți bani pentru fiecare vot. Costul mediu al unui vot pentru Uniunea pentru Rădăuți, de exemplu, a fost de 5,4 lei, pentru Mișcarea Social Liberală și Alianța pentru Domnești – 3,6 lei, pentru Mișcarea pentru Medgidia – 2,9 lei, pentru Partidul pentru Argeș și Muscel – 3,3 lei. Există și excepții, partidul Uniunea Salvați Bucureștiul având nevoie de 1,3 lei pe vot, Partidul Național Democrat de doar 0,3 lei pe vot, Partidul Puterii Umaniste social-liberal de doar 0,5 lei pe vot. Este surprinzător faptul că, dintre partidele istorice, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat a trebuit să cheltuie cel mai puține pentru fiecare vot – doar 0,5 lei, spre deosebire de Partidul Național Liberal, ai cărei mandatari financiari au scos 1,2 lei din buzunar pentru fiecare vot.

În ceea ce privește eficiența măsurată ca și costul unui mandat obținut, cel mai ineficient pare a fi fost partidul Uniunea Salvați Bucureștiul – 12.716 lei a costat în medie un mandat al formațiunii conduse de Nicușor Dan. Foarte mult au cheltuit și cei de la Uniunea pentru Rădăuți pentru cele 3 mandate de consilieri obținute – 4.806 lei.Cele mai eficiente par a fi fost, conform acestui indicator, Partidul România Unită, care a cheltuit 251,2 lei pentru cele 171 de mandate obținute,  Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat.

Concluzii

Datele prezentate mai sus indică faptul că unele partide au fost mai eficiente decât altele în depunerea candidaturilor, strângerea voturilor și obținerea mandatelor. De asemenea, cifrele arată că diferențele dintre cheltuielile de campanie ale diverselor formațiuni sunt create artificial de lege. Un partid care știe că își poate rambursa sume mai mari, doar pentru că va candida în București, va cheltui mai mult în campanie decât un partid care nu își permite acest lucru, pentru că desemnează candidați doar într-un oraș de provincie, de exemplu. Legea crează un cadru favorabil creșterii artificiale a bugetului de campanie pentru unele partide, deși aceleași rezultate ar putea fi obținute și prin cheltuieli mai mici. În articolele următoare vom avea mai multe de spus despre legea finanțării partidelor, despre cât de costisitoare sunt campaniile din România și despre solicitările independenților.


Mai multe informații despre partidele noi

Centrul pentru Inovare Publică monitorizează dinamica apariției noilor partide și aplicarea legii partidelor politice. Puteți vedea aici, cu actualizare zilnică, centralizarea cererilor înregistrate la Tribunalul București.

Periodic, publicăm articole pe această temă. Puteți citi aici toate aceste articole, inclusiv prezentări mai detaliate ale noilor partide.

Monitorizarea este posibilă cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, prin proiectul „Legea Partidelor Politice : bariere și oportunități”, despre care puteți afla mai multe informații în această pagină. Opiniile exprimate aparțin exclusiv Centrului pentru Inovare Publică.

About Adelin Dumitru 18 Articles
Adelin Dumitru a absolvit Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București și urmează în prezent un masterat de Teorie și Analiză Politică. Adelin coordonează în prezent proiectul “Legea partidelor politice: bariere și oportunități”. Printre domeniile de cercetare preferate se numeră partidele politice, dreptatea distributivă, democrația deliberativă și teoria alegerii sociale.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.