Câteva mii de resurse educaționale deschise așteaptă utilizatorii pe paginile ISJ

resurse educaționale deschise - inspectorate județene

La inițiativa Ministerului Educație, începând cu noiembrie 2017, paginile Inspectoratelor Școlare Județene găzduiesc secțiuni de resurse educaționale deschise propuse de profesori. S-au adunat în doi ani, după estimarea noastră, aproximativ 4.000-4.500 de resurse, propuse de peste 2.500 de profesori. Nu avem informații despre calitatea lor sau despre gradul de reutilizare. Cum putem să valorificăm această bibliotecă distribuită?

Programul RED, pe scurt

În noiembrie 2017, Ministerul Educației a cerut Inspectoratelor Școlare Județene (ISJ) să găzduiască pe paginile proprii secțiuni de resurse educaționale produse de profesori. Definiția acceptată, preluată din recomandările Comisiei Europene, a fost largă: „tipuri de materiale de învățare, suporturi de curs, proiecte, experimente și demonstrații, dar și programe școlare, ghiduri pentru profesori, alte materiale educaționale cum ar fi articole, module, prezentări ce acoperă atât sfera curriculară cât și cea extracurriculară”.

Procedura de publicare include o etapă de minimă verificare a calității. Profesorii transmit propunerile de resurse educaționale către ISJ, și doar cele care îndeplinesc un standard minim sunt publicate. Acest lucru ar fi trebuit să ofere un avantaj suplimentar față de simpla publicare pe o pagina proprie, și să crească atractivitatea pentru reutilizare. Profesorii care propun resurse publicate sunt motivați prin acordarea de credite profesionale transformabile (totuși, numărul de puncte, 0,2 este foarte mic).

Ministerul avea și are în plan să operaționalizeze Biblioteca Școlară Virtuală, o platformă națională de Resurse Educaționale Deschise care să strângă toate aceste resurse. BȘV ar urma să fie finanțată din fonduri europene, dar contractul a fost semnat abia în toamna anului 2019. Între timp, administratorii de rețea ai ISJ au fost lăsați să se descurce cum pot, fără a avea resurse suplimentare alocate și fără nici un fel de ghidaj.

De ce sunt importante RED?

Resursele educaționale sunt importante în sine, pentru că pot să contribuie la creșterea calității educației. Ar trebui să fie evident: cu cât profesorii au acces facil la mai multe resurse de calitate bună, cu atât sunt șanse mai mari să le folosească la clasă. Crearea și publicarea de resurse educaționale contribuie și la dezvoltarea profesională și personală a autorilor lor. Un profesor ce este și creator de resurse este un profesor mai bun.

Atributul deschise (sau libere, ca în engleză open) se referă la eliminarea restricțiilor tehnice și legale privind utilizare lor. Orice resursă de învățare este deschisă dacă este disponibilă într-un format accesibil și sub o licență liberă, adică una ce permite accesul gratuit, utilizarea, adaptarea si redistribuirea de către alte persoane cu restricții limitate sau fără restricții. Deschiderea resurselor îmbunătățește accesul și utilizarea, și stimulează reutilizarea, potențând beneficiile amintite mai sus.

Care este situația actuală?

Au trecut doi ani de la introducerea RED în procedurile operaționale ale ISJ. Să ne amintim că a fost o introducere soft: printr-o notă de ministru, document cu putere slabă, și fără a fi urmată de alte acțiuni. Am verificat paginile de Internet ale inspectoratelor pentru a vedea care este situația actuală. Am descoperit că pe aproape toate paginile ISJ secțiunile RED sunt funcționale, dar mai puțin de jumătate sunt actualizate constant. La acest moment, găsim aproximativ 4.500-5.000 de resurse educaționale, propuse de peste 2.500 de profesori.

În tabelul de mai jos găsiți link-urile către secțiunile RED pentru fiecare județ, și câteva detalii despre numărul de resurse și actualizarea lor.

Într-un singur județ, Cluj, Inspectoratul a ignorat complet subiectul și nici măcar nu a încercat să facă ceva. În alte patru (Brașov, Constanța, Harghita și Satu-Mare), ISJ au creat câte o pagină, dar nu au publicat și resurse. Două pagini (Argeș și Covasna) nu funcționau, ceea ce poate fi o problemă tehnică temporară, sau o renunțare la program.

Majoritatea ISJ au renunțat la actualizări pe parcurs. În general, procedura a funcționat bine câteva luni, până în iunie 2018, sfârșitul perioadei de activitate didactică, și apoi actualizările sunt sporadice. Un al doilea val de renunțare este în iunie 2019.

Au rămas 11 ISJ care continuă să actualizeze periodic resursele (în ordine alfabetică): Bacău, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Neamț, Olt, Prahova și Sălaj. Acestea au și cele mai multe resurse. Presupunem că există o comunitate a profesorilor care au înțeles beneficiile unei astfel de colaborări la distanță. E un subiect ce merită investigat.

Un singur ISJ – cel din București – s-a preocupat de aspectele legale ale deschiderii și a publicat resursele sub o licență liberă. Pentru moment, este doar un detaliu, dar pe termen lung este o temă de discuție.

Ce poate fi făcut mai departe?

Momentul în care Ministerul Educației va lansa efectiv Biblioteca Școlară Virtuală este încă departe. Până atunci, câteva mii de resurse educaționale produse de profesori români sunt puțin folosite, și e probabil e o pierdere pentru întregul sistem.

Cel mai tare lipsește posibilitatea de a le găsi. Paginile RED, făcute ad-hoc, cu resursele existente, sunt neprietenoase cu utilizatorii. Doar 3 au și o funcție de căutare, și aceasta este una destul de simplă. Majoritatea au structuri arborescente pe niveluri de studiu, clase și/sau discipline, dar navigarea este dificilă. Niciuna dintre pagini nu are un sistem de rating sau comentarii, prin care utilizatorii să poată să spună care resurse sunt bune și care nu. Un prim lucru de făcut ar fi deci ca aceste resurse, deja existente, să fie cumva valorificate mai bine. Poate printr-un efort colectiv de a le aduna într-un spațiu prietenos? Merită cercetat.

Administratorii paginilor ISJ ar trebui ajutați să îmbunătățească expunerea viitoarelor resurse publicate. Există biblioteci cu cod sursă liber ce ar putea fi adaptate pentru nevoile lor. Sau, până la apariția BȘV, ar putea fi un spațiu virtual partajat, în care ISJ să publice direct, fără a mai avea grija mentenanței. Sunt piste ce pot fi explorate.

O legătură cu Proiectul CRED al Ministerului ar putea fi o soluție de tip punte, până la apariția BȘV. Proiectul CRED are o componentă de resurse educaționale deschise, ale cărei obiective includ și o platformă proprie de resurse. Am observat că recent a apărut o pagină la adresa red.cred.ro, anunțând „Colectorul de resurse educaționale deschise”. Iată că sunt câteva mii de resurse de colectat.

Odată puse în valoare resursele existente, o discuție despre calitate ar trebui să urmeze. Fiecare ISJ și-a făcut o procedură proprie de validare a resurselor propuse de profesori. Unele sunt pur formale. Altele mai stricte. Trebuie văzute rezultatele, și găsite cele mai bune metode ca resursele de bună calitate să fie promovate.

About Ovidiu Voicu 73 Articles
Ovidiu este membru fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.