Tag Archive

ByVictoria

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) solicită Ministerului Justiției o serie de modificări

Legea cetățeniei române a fost amendată de 15 ori din 1991 și până în prezent. În ciuda multiplelor modificări, Legea cetățeniei nu este la fel de accesibilă pentru toate tipurile de solicitanți, nu respectă toate convențiile internaționale la care România este parte și nu este armonizată cu legislația complementară din domeniul imigrației și azilului.

La solicitarea Centrului pentru Inovare Publică, în numele Coaliției pentru Drepturile Migranților și Refugiaților, Ministerul Justiției a organizat joi, 15 iunie 2017 o dezbatere publică pe marginea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991. La discuții au participat ministrul justiției Tudorel Toader, președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie Andrei Tinu, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Inspectoratului General pentru Imigrări, reprezentanții celor 12 organizații neguvernamentale din cadrul Coaliției, alături de reprezentanți ai Agenției ONU pentru Refugiați, UNHCR.

În punctul de vedere transmis în prealabil Ministerului Justiției de către Coaliție se făcea referire la o serie de probleme privind obținerea cetățeniei care ar trebui la rândul lor avute în vedere la modificarea legii:

• Legea cetățeniei române nu conține prevederi referitoare la persoanele vulnerabile. Minorii neînsoțiți, persoanele vârstnice sau persoanele cu dizabilități sunt descurajate să înceapă procesul de obținere al cetățeniei române. De exemplu, în cazul persoanelor cu dizabilități, acestea sunt declarate respinse la interviul de acordare a cetățeniei române dacă nu pot fi capabile să redacteze un text în limba română în ciuda existenței unei dizabilități certificate de o autoritatea competentă (e.g. Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Direcției Județene / Municipale de Asistenți Socială și Protecția Copilului). Legislația specifică nu menționează excepții în cazul persoanelor vulnerabile care, din rațiuni obiective, nu își pot însuși sau nu pot dovedi cunoștințe de istorie, geografie.

• Legislația europeană în vigoare nu face diferențe între refugiați și persoanele beneficiare de protecție subsidiară din punctul de vedere al conținutului protecției. Legea Cetățeniei nu a ținut cont și de existența statutului de beneficiar de protecție internațională. Deși beneficiarii de protecție subsidiară, la fel ca refugiații, sunt incluși în categoria beneficiarilor de protecție internațională, au aceleași drepturi sociale şi economice pe teritoriul României, beneficiarii de protecție subsidiară pot obține cetățenia română după 8 ani de ședere în România, spre deosebire de 4 ani, termen pe care trebuie să îl respecte refugiații.

• Legislația cetățeniei române nu prevede în prezent garanții specifice pentru copiii ai căror părinți sunt apatrizi sau care nu pot transmite în mod eficient naționalitatea lor asupra minorilor. Copiii apatrizilor (persoane care nu au cetățenia niciunui stat), prin efectul legislației naționale, devin apatrizi și trebuie să treacă printr-o procedură de naturalizare complexă prevăzută în articolul 9 din Legea 21/1991, încălcându-se astfel dreptul de a dobândi o cetățenie al copilului. În conformitate cu Articolul 7 alineatele 1 și 2 din Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului: „1. Copilul se înregistrează imediat după nașterea sa și are, prin naștere, dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o cetățenie și, în măsura posibilului, dreptul de a-și cunoaște părinții și de a fi îngrijit de aceștia.

• Varianta actuală a Legii Cetățeniei prevede că minorii dobândesc cetățenia română odată cu părinții, sunt înscriși în certificatul de cetățenie al acestora și nu depun jurământul de cetățenie. De aceea, minorii care au dobândit deja cetățenie română nu au un certificat de cetățenie propriu. Impactul lipsei acestui document este considerabil atât asupra beneficiarilor, cât și asupra evidențelor statului român. Începând cu iunie 2016 au fost semnalate sute de cazuri de refuz de prelungire a valabilității documentelor de călătorie (pașapoartelor) românești, cetățenilor români care, deși dețin acte de identitate românești, nu mai sunt recunoscuți ca cetățeni. Lipsa acestui certificat de cetățean pentru solicitanții minori se traduce și prin lipsa unor statistici reale referitoare la numărul persoanelor care au devenit cetățeni români din 1991 până în prezent.

Oficialii din Ministerul Justiției, prezenți la dezbatere, au menționat că proiectul de lege aflat acum în dezbatere are ca scop rezolvarea situației minorilor fără certificat de cetățenie propriu care se află într-un impas birocratic și nu își propune alte modificări de fond la legea cetățeniei române. Prin urmare, numai ultimul punct din propunerile Coaliției a fost rezolvat, dar în timpul întâlnirii a fost discutată și posibilitatea obținerii cetățeniei de către copiii apatrizi născuți în România din părinți apatrizi/străini (penultimul punct din lista de mai sus). Reprezentanții Coaliției, alături de reprezentanți ai misiunii UNHCR în România, au subliniat faptul că o dată început proiectul laborios și de durată specific oricărei proceduri de modificare legislativă, trebuie luată în considerare includerea modificărilor care să soluționeze o paletă mai largă de probleme specifice accesării cetățeniei. Participanții la dezbatere au stabilit continuarea discuțiilor în cadrul unor întâlniri tehnice asupra celorlalte aspecte din Legea cetățeniei propuse pentru modificare de membrii Coaliției.

 
Crearea și dezvoltarea Coaliției este susținută și de proiectul NIEM: Măsurarea și îmbunătățirea integrării refugiaților, solicitanților de azil și refugiaților, proiect internațional finanţat prin Fondul European pentru Migraţie, Azil şi Integrare în cadrul unui consorțiu format din 17 organizații neguvernamentale și universități din 15 state membre UE. Pentru mai multe detalii accesați http://www.forintegration.eu.

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților este parte a proiectului ”Dezvoltarea unei rețele de organizații active în domeniul migrației” (EMINET), proiect co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Pentru informații oficiale accesați www.swiss-contribution.ro.

ByVictoria

ONG-uri și universități din UE identifică punctele sensibile ale integrării imigranților

În ultimii trei ani statele europene se confruntă tot mai intens cu provocarea recepției și integrării victimelor atrocităților din Siria, și nu numai. Numărul celor care fug de conflict crește, iar capacitatea de primire și integrare este greu de menținut în statele cele mai afectate. În încercarea de a împărți cât mai echitabil acest efort, la nivelul Uniunii Europene a fost creat mecanismul de relocare al refugiaților. România, alături de alte state din Europa Centrală, și-a asumat în 2015 sarcina de a primi, până la sfârșitul lui 2017, peste 6000 de refugiați prin acest mecanism. Probabilitatea să atingă această cifră este destul de scăzută, dar vom analiza cauzele acestei situații în articole viitoare

În acest context, pentru prima dată, Comisia Europeană a finanțat un consorțiu format din 17 organizații neguvernamentale și universități din 15 state membre UE, care implementează un proiect de cercetare și analiză a sistemelor naționale de integrare – NIEM: Măsurarea și îmbunătățirea integrării refugiaților, solicitanților de azil și refugiaților. Centrul pentru Inovare Publică este partenerul din România al proiectului NIEM.

Cum pot statele membre UE să construiască un sistem de integrare cât mai asemănător la nivelul tuturor statelor membre? Care sunt cele mai importante bariere în calea integrării și cum pot fi eliminate? Sunt câteva dintre întrebările proiectului NIEM.

 

NIEM identifică cele mai importante probleme și bariere în integrarea refugiațior în cele 15 state, propune soluții și își propune să îmbunătățeasă colaborarea între autoritățile statelor implicate în proiect.

Pentru a reuși acest lucru vor fi desfășurate două tipuri de activități: (1) de cercetare și analiză comparativă a politicilor de integrare din cele 15 țări membre UE; (2) de consultare cu actorii guvernamentali și neguvernamentali implicați în procesul de integrare al refugiaților și a persoanelor beneficiare de protecție internațională pentru a testa și îmbunătăți instrumentul de analiză.

Etapa de cercetare și analiză va urmări patru mari dimensiuni ale integrării:

  • condițiile generale de recepție solicitanților de azil
  • integrarea lor juridică: obținerea unei reședințe legale, posibilitatea de reunificare cu familia din țara de origine, posibilitatea de a accesa cetățenia țării-gazdă
  • integrarea socio-economică: accesul la locuire, la piața muncii, la educație vocațională/profesionalizare, la servicii de sănătate și alte măsuri de protecție socială
  • integrarea socio-culturală: acces la educație, la învățarea limbii țării-gazdă și orientare socio-culturală.

Aceste 4 dimensiuni au fost traduse în 169 de indicatori care analizează, pentru fiecare dintre domeniile de mai sus:

  • prevederile legilor și politicilor de integrare și alinierea acestora la standardele minime de integrare asumate de UE;
  • practicile locale și infrastructura integrării, altfel spus cum sunt implementate la nivel local legile și politicile menționate mai sus, atât de autorități publice cetrale, locale, cât și de entități private ;
  • resursele financiare alocate tuturor procedurilor de integrare și proveniența acestora (bugete locale, centrale sau fonduri UE);
  • satisfacția beneficiarilor acestor prevederi și proceduri.

Proiectul se desfășoară pânâ la mijlocul anului 2021 în Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia.

Detalii despre evoluția proiectului sunt disponibile pe www.forintegration.eu/ și pe www.inovarepublica.ro

Mai multe informații despre indicatorii integrării, care vor fi urmăriți în proiect se găsesc in infograficul de mai jos.

niem_19336885_781d47d0ae5da8f4e201363f4591b6395c69f4fa

Centrul pentru Inovare Publică este în proces de notificare a Autorității Naționale de Supraveghere a prelucrării Datelor cu Caracter Personal în calitate de operator de date cu caracter personal.