Tag Archive

ByClaudia

Informații de interes public câștigate în instanță

Într-o democrație tânăra ai nevoie de instrumente care să garanteze transparența actului de guvernare, informarea și implicarea cetățenilor în actul decizional. După 15 ani, accesul la informații de interes public este încă un drept cu greu câștigat în instanța sau un rezultat al scurgerilor și managementului deficitar al informațiilor.

În raportul anexat am analizat decizii date de-a lungul anilor 2011-2016 de Curțile de Apel din România privind utilizarea legii nr. 544/2001, care se referă la accesul la informații de interes public. Ca urmare a analizei rezultă că interpretarea instanțelor de judecată este neunitară și discriminatorie. Un exemplu în acest sens sunt anexele la autorizația de construire, care au fost considerate de către unele Instanțe ca fiind de interes public, iar de către altele informații confidențiale. Aceste inconsistente nu au fost semnalate de Avocatul Poporului sau de către alte instituții competente care ar fi putut contribui la clarificarea lor.

De asemenea, în practică, legea 544/2001 a fost utilizată mai degrabă ca instrument de comunicare cu autoritățile publice pentru obținerea unor informații personale de care avea nevoie solicitantul, precum documente care ajută la dovedirea dreptului de proprietate. Rezultă de aici că nu există suficiente instrumente de interacțiune ale cetățeanului cu statul, instrumente care să faciliteze furnizarea de informații despre propria persoană sau situație, autoritățile publice fiind cele mai mari deținătoare de informații.

Confuzii se fac și între solicitarea de informații și depunerea unei petiții, cele două având un regim diferit de soluționare. În ultimii ani, tot mai vizibil a devenit conflictul între furnizarea informațiilor de interes public și protecția datelor cu caracter personal. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care numele și prenumele au fost declarate date cu caracter personal a omis să se pronunțe asupra excepțiilor referitoare la îndeplinirea funcției publice, astfel încât accesul la informații tinde să fie tot mai restrictiv.

Raportul are scopul de a veni în sprijinul celor care doresc să înainteze o cerere de chemare în judecată în baza legii accesului la informații de interes public și prezintă seturi de date care au fost declarate sau nu de interes public din domeniile de interes pentru cetățean, precum construcții, achiziții publice si protecția datelor cu caracter personal.

Descărcați documentul (PDF, 1.72MB)


Descarcă în format .doc

ByOvidiu Voicu

Recomandări pentru standardizarea accesului la informații de interes public

Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) pregătește un Memorandum guvernamental prin care să fie inițiat un proiect de standardizare a accesului la informații de interes public. Față de încercările anterioare cu același scop, are câteva avantaje importante: include un calendar și obiective concrete, este mai bine structurată și are un sprijin consistent în interiorul cabinetului de miniștri. Sunt deci premise solide pentru un succes.

Centrul pentru Inovare Publică are mai multe recomandări punctuale pentru îmbunătățirea documentului propus.

 

De la informații de interes public la date deschise

Documentul propus de MCPDC în dezbatere publică acoperă mai mult decât informațiile prevăzute în mod expres în legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Include și alte câteva tipuri de informații de interes general, în principal cele referitoare la achiziții publice. Din acest punct de vedere, Memorandumul acoperă bine domeniul și în general este un document bine structurat. Unul din punctele slabe este că nu ia în calcul și problematica datelor deschise și nu face legătura cu portalul național de date deschise.

Recomandare

(1) În secțiunea B, „Informații de interes public”, să fie adăugată o sub-secțiune care va cuprinde inventarul seturilor de date produse, atât publicate, cât și nepublicate, în sensul angajamentului cu același nume din Planul Național de Acțiune pentru Guvernare Deschisă 2014-2016. Acolo unde seturile de date au fost deja publicate pe portalul național de date, va fi inclus link-ul către portal.

 

Viziune pe termen lung: către transparență decizională

Implementarea Memorandumului presupune un efort logistic din partea instituțiilor publice vizate. Din punct de vedere tehnic, poate să meargă de la simpla reorganizare a informațiilor până la rescrierea codului aferent paginii de Internet. Vor fi și unele schimbări procedurale: fluxurile intern de informații, responsabilități suplimentare pentru unele persoane și noi documente de introdus în practica internă. Memorandumul acoperă insuficient aspectele logistice și nu adresează două întrebări esențiale: au toate instituțiile vizate capacitatea de a implementa schimbările vizate? Dacă nu, și aceasta trebuie contractată, care sunt costurile și cine le acoperă? Memorandumul nu discută deloc problema costurilor. Chiar presupunând că toate schimbările vor fi făcute cu resurse interne, costul nu este zero, ci implică un număr de ore de muncă. O analiză în acest sens ar trebui să fie făcută, măcar ca exemplu de bună practică.

Recomandări

(2) Memorandumul să includă referiri la sursa acoperirii unor costuri, dacă va fi necesar.

(3) Tocmai pentru că vorbim de alocarea unor resurse, ar fi de dorit ca Memorandumul să deschidă discuția spre standardizarea aspectelor ce țin de transparența decizională, chiar dacă la acest moment nu se referă și la practica legii 52/2002. Spre exemplu, structura paginii de Internet trebuie să ia încă de pe acum în calcul introducerea unei secțiunii standard privind dezbaterile publice, astfel încât să se evite duplicarea unor costuri în momentul în care se ajunge la acest subiect.

 

Legislație: instituțiile produc acte, nu doar se supun lor

Memorandumul propune, urmând legea 544/2001, publicarea legislației care guvernează activitatea instituției respective. Dar instituțiile publice, mai ales cele centrale, sunt și generatoare de acte normative, spre exemplu ordine de ministru sau ale conducătorului agenției. Acestea nu sunt luate în calcul de Memorandum, deși costul publicării lor este foarte scăzut.

Recomandare

(4) În secțiunea A, „Despre instituție”, va fi introdusă o nouă sub-secțiune, care va include centralizatorul și lista actelor normative adoptate de instituție și/sau de șeful instituției. Modelul de centralizator va fi oferit de MCPDC, va cuprinde ca informații minime data, numărul și titlul actului și fiecare intrare va fi însoțită de un link la act, fie pe pagina proprie, fie pe portalul de legislație.

 

Transformarea litigiilor în oportunități

Unele instituții se confruntă cu chemări în judecată privind informații de interes public, ca urmare a refuzului de a elibera astfel de informații. Existența unor refuzuri este o informație interesantă în sine. Deciziile în astfel de cazuri sunt de asemenea importante. Publicarea informațiilor despre aceste litigii nu este obligatorie, conform legii, dar are costuri scăzute și poate genera bune practici.

Unele dintre litigii se datorează clasificării informațiilor în baza legii 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. Practicile privind legea 182 sunt diverse, unele mergând până la clasificarea ca secret de serviciu a întregii activități a organizației.

Recomandări

(5) În secțiunea B, „Informații de interes public”, să fie adăugată o sub-secțiune care va cuprinde centralizatorul tuturor litigiilor în care este implicată instituția ca urmare a refuzului de a furniza informații în baza legii 544/2001.

(6) În aceeași secțiune, va fi inclus și un centralizator care va cuprinde toate ordinele șefului instituției privind clasificarea unor informații interne. Ambele centralizatoare vor fi standard și vor fi furnizate de MCPDC

 

Informații specifice: avize, controale, studii

Memorandumul, plecând de la legea 544, privește unitar sistemul public, ceea ce aduce un plus de structură și ușurează implementarea. Există totuși câteva tipuri de informații valoroase pentru public și care sunt specifice doar unor instituții:

  • instituții care emit diverse tipuri de avize sau autorizații pentru persoane juridice. În general, acestea au un caracter public în baza legislației specifice.
  • instituții care realizează controale și apoi redactează rapoarte de control. Existența controlului este o informație publică, iar rapoartele sunt publice sau nu în funcție de circumstanțe specifice.
  • instituții care realizează diverse tipuri de studii, ce apoi pot să contribuie la creșterea cunoașterii sociale în domeniu. Aceste studii sunt publice, dar nu este obligatorie publicarea lor din oficiu.

Recomandări

(7) pentru instituțiile care emit avize și autorizații, crearea unei secțiuni speciale care să cuprindă toate aceste documente, organizate cronologic, cu posibilitatea de căutare

(8) pentru instituțiile care realizează controale, publicarea unui centralizator al acestora.

(9) pentru toate instituțiile, crearea unei secțiuni care să includă toate studiile realizate de instituției, fie cu resurse interne, fie prin sub-contractare

 

Definiții: document, formate deschise

Din experiența anterioară în domeniul datelor deschise, am constatat că este o bună practică să definim cât mai exact termenii folosiți. Memorandumul vorbește – și este lăudabil că o face! – de documente și formate deschise, dar ne așteptăm ca unele instituții publice să nu stăpânească întreaga terminologie.

Recomandări

(10) includerea unor definiții. Sugerăm utilizarea definițiilor din Legea nr.109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice, completată și modificată prin Legea nr. 299/2015.

(11) preluarea ca referință a Ghidului pentru publicarea datelor deschise, redactat chiar de Guvernul României

(12) includerea în anexă a tipului de format acceptat, în contextul acestui Memorandum, pentru documentele publicate. Spre exemplul, documentele privind bugete și cheltuieli pot fi XLS sau CSV, cele text format DOC sau TXT etc.

Centrul pentru Inovare Publică este în proces de notificare a Autorității Naționale de Supraveghere a prelucrării Datelor cu Caracter Personal în calitate de operator de date cu caracter personal.