Tag Archive

ByVictoria

Ziua Mondială a Refugiatului

Săptămâna trecută Comisia Europeană a anunțat că va iniția procedura de infrigement asupra Ungariei, Cehiei și Poloniei pentru că nu respectă planul comun de relocare a refugiaților. În România, au fost depuse doar 1 886 de cereri de azil în 2016, din cele peste 1 200 000 depuse la nivelul celor 28 de state membre UE, conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări. Recunoașterea diplomelor sau a calificărilor, obținerea actelor de stare civilă pentru copii născuți în România, înscrierea la școală, pot fi misiuni imposibile pentru un refugiat în România anului 2017.

Începând cu anul 2000, ONU a decis marcarea Zilei Mondiale a Refugiatului în fiecare an pe 20 iunie. Scopul a fost atragerea atenției, la aproape 50 de ani de la redactarea Convenției privind statutul refugiatului, din 1951, asupra numărului mare de persoane nevoite să plece din locul în care s-au născut, din cauza războaielor, încălcărilor drepturilor omului, conflictelor politice.

România a aderat la Convenția privind statutul refugiaților în 1991 și de atunci a dezvoltat cadrul legal în domeniul migrației și azilului, suficient cât să fie acceptată în rândul statelor membre UE.

La o primă vedere putem considera că suntem pregătiți, pentru a permite refugiaților să se integreze în societatea românească. Una dintre cele mai recente modificări aduse legii azilului, în 2016, se referă la creșterea sumei acordate de statul român unui solicitant de azil lipsit de mijloace materiale de întreținere în perioada în care este cazat în Centrele de Cazare și Proceduri ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Astfel, solicitantul de azil poate primi, la cerere, ajutor pentru hrană în limita sumei de 10 lei/persoană/zi, de îmbrăcăminte în limita sumei de 67 lei/persoană/sezon vară și de 100 lei/persoană/sezon iarnă, la care se adaugă 6 lei/persoană/zi reprezentând cheltuieli cu transport local, servicii culturale, presa, servicii de reparații și cheltuieli pentru igiena personală. Datele arată că gradul de ocupare al Centrelor de Cazare imediată ale Inspectoratului General pentru Imigrări a fost în jur de 30% în 2016. Rata de aprobare a cererilor de azil a crescut ușor în 2016, 73%, față de 59%, în 2015.

În 2016 România a primit 1886 de cereri de azil, mai mult decât în 2015 (1226), însă mai puțin decât în 2012 când 2511 persoane solicitau protecție internațională în țara noastră. Până la sfârșitul lui 2017, România ar urma să primească 4180 de refugiați, conform planului european de relocare. Ce este important de reținut este că, din cele 1886 de cereri depuse anul trecut, au fost soluționate 1124 în același an. Acest lucru s-a întâmplat în multe cazuri pentru că o parte din solicitanții de azil au părăsit România până la soluționarea cererilor, dezamăgiți fiind de oportunitățile pe care le oferă țara noastră pentru integrare.

Dincolo de legislație sau proceduri administrative, procesul lung al integrării rămâne problematic. După maxim 12 luni petrecute în Centrele de Cazare și Proceduri, persoanele cu statut de refugiat se lovesc de numeroase probleme în viața de zi cu zi din cauza lipsei de cooperare eficientă între insituțiile publice centrale și locale.

Recunoașterea diplomelor sau a calificărilor, obținerea actelor de stare civilă pentru copii născuți în România, înscrierea la școală, toate par a fi misiuni imposibile pentru un refugiat în România. Cei mai mulți dintre solicitanții de azil care ajung în Europa își pierd actele și diplomele pe acest drum anevoios. Iar odată ce o persoană a obținut statutul de refugiat, aceasta nu mai poate lua legătura cu ambasada țării de origine, astfel că nu mai poate solicita certificate de stare civilă, apostilarea și legalizarea diplomelor sau a altor documente. Cu toate acestea, multe dintre autoritățile române nu țin cont de prevederile legii și continuă să solicite documente imposibil de obținut pentru un refugiat, limitându-le accesul la servicii de bază. O altă problemă este și faptul că Minsterul Educației Naționale nu deține date referitoare la numărul copiilor refugiați înscriși în sistemul public de educație în anul 2016-2017, respectiv nu se poate adapta nevoilor de acomodare și învățare a acestor copii. În acest context, poveștile de succes rămân cazuri singulare de reușită ale străinilor care depun eforturi uriașe de a se integra.

 

Informațiile sunt culese de Centrul pentru Inovare Publică, pentru realizarea unei evaluări a sistemulu național de integrare, în perioada 2017-2021, în cadrul proiectului transnațional NIEM – Evaluare a Mecanismelor Naționale de Integrare, în care 15 țări realizează cercetări și recomandări la nivel național și european pentru o mai bună integrare a refugiaților în Uniunea Europeană. Mai multe informații puteți găsi la http://www.forintegration.eu.

 

 

 

 

 

ByVictoria

Petiție Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților

Stimate domnule Prim-Ministru Sorin Grindeanu,

Vă adresăm această petiție cu privire la Comitetul Interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților. Acesta a fost înființat în anul 2015, ca răspuns la provocările internaționale în domeniul migrației și azilului. Pe parcursul anului 2016, după o perioadă de inactivitate, coordonarea Comitetului a fost preluată la Cancelaria Prim-Ministrului. Ulterior însă, activitatea Comitetului s-a blocat din nou.

Reprezentanții societății civile sunt invitați permanenți la lucrările Comitetului, un aspect pozitiv și care ne face să vă solicităm să luați măsurile necesare pentru deblocarea lucrărilor Comitetului.

Ne adresăm dumneavoastră la începutul mandatului, moment în care veți decide asupra funcționării aparatului propriu de lucru – Secretariatul General al Guvernului. Vă rugăm să nu omiteți din preocupările dumneavoastră subiectul important al refugiaților, în contextul în care anul 2017 se anunță a fi unul complicat din perspectiva relațiilor internaționale, iar România și-a asumat preluarea a 6.351 de refugiați până la sfârșitul anului 2017 prin mecanismul de relocare. Vă solicităm să desemnați o persoană responsabilă cu coordonarea Comitetului și să precizați care sunt atribuțiile secretariatului tehnic al acestuia.

În perioada 2016-2021, Centrul pentru Inovare Publică evaluează și monitorizează politicile de integrare ale persoanelor beneficiare de protecție și ale solicitanților de azil, din România, alături de organizații din alte 15 state membre UE, în cadrul proiectului NIEM – Mecanismul de Evaluare a Sistemului Național de Integrare a persoanelor beneficiare de protecție internațională, finanțat prin Fondul European pentru Azil, Migrație și Integrare. Proiectul contribuie la crearea unor sisteme de integrare eficiente la nivelul tuturor statelor membre implicate, la creștea gradului de înțelegere și implicare la nivelul instituțiilor naționale responsabile de integrarea refugiaților și a persoanelor beneficiare de protecție internațională, precum și la îmbunătățirea colaborării instituționale între statele implicate în proiect.

Sperăm ca demersul nostru să fie primit cu deschidere și să contribuie la o colaborare eficientă între instituțiile publice și societatea civilă pentru atingerea obiectivului comun, integrarea cu succes a refugiaților și a altor beneficiari de protecție internațională. Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate de a participa cu expertiza proprie la acest demers și vă stăm la dispoziție pentru orice alte informații.

ByVictoria

ONG-uri și universități din UE identifică punctele sensibile ale integrării imigranților

În ultimii trei ani statele europene se confruntă tot mai intens cu provocarea recepției și integrării victimelor atrocităților din Siria, și nu numai. Numărul celor care fug de conflict crește, iar capacitatea de primire și integrare este greu de menținut în statele cele mai afectate. În încercarea de a împărți cât mai echitabil acest efort, la nivelul Uniunii Europene a fost creat mecanismul de relocare al refugiaților. România, alături de alte state din Europa Centrală, și-a asumat în 2015 sarcina de a primi, până la sfârșitul lui 2017, peste 6000 de refugiați prin acest mecanism. Probabilitatea să atingă această cifră este destul de scăzută, dar vom analiza cauzele acestei situații în articole viitoare

În acest context, pentru prima dată, Comisia Europeană a finanțat un consorțiu format din 17 organizații neguvernamentale și universități din 15 state membre UE, care implementează un proiect de cercetare și analiză a sistemelor naționale de integrare – NIEM: Măsurarea și îmbunătățirea integrării refugiaților, solicitanților de azil și refugiaților. Centrul pentru Inovare Publică este partenerul din România al proiectului NIEM.

Cum pot statele membre UE să construiască un sistem de integrare cât mai asemănător la nivelul tuturor statelor membre? Care sunt cele mai importante bariere în calea integrării și cum pot fi eliminate? Sunt câteva dintre întrebările proiectului NIEM.

 

NIEM identifică cele mai importante probleme și bariere în integrarea refugiațior în cele 15 state, propune soluții și își propune să îmbunătățeasă colaborarea între autoritățile statelor implicate în proiect.

Pentru a reuși acest lucru vor fi desfășurate două tipuri de activități: (1) de cercetare și analiză comparativă a politicilor de integrare din cele 15 țări membre UE; (2) de consultare cu actorii guvernamentali și neguvernamentali implicați în procesul de integrare al refugiaților și a persoanelor beneficiare de protecție internațională pentru a testa și îmbunătăți instrumentul de analiză.

Etapa de cercetare și analiză va urmări patru mari dimensiuni ale integrării:

  • condițiile generale de recepție solicitanților de azil
  • integrarea lor juridică: obținerea unei reședințe legale, posibilitatea de reunificare cu familia din țara de origine, posibilitatea de a accesa cetățenia țării-gazdă
  • integrarea socio-economică: accesul la locuire, la piața muncii, la educație vocațională/profesionalizare, la servicii de sănătate și alte măsuri de protecție socială
  • integrarea socio-culturală: acces la educație, la învățarea limbii țării-gazdă și orientare socio-culturală.

Aceste 4 dimensiuni au fost traduse în 169 de indicatori care analizează, pentru fiecare dintre domeniile de mai sus:

  • prevederile legilor și politicilor de integrare și alinierea acestora la standardele minime de integrare asumate de UE;
  • practicile locale și infrastructura integrării, altfel spus cum sunt implementate la nivel local legile și politicile menționate mai sus, atât de autorități publice cetrale, locale, cât și de entități private ;
  • resursele financiare alocate tuturor procedurilor de integrare și proveniența acestora (bugete locale, centrale sau fonduri UE);
  • satisfacția beneficiarilor acestor prevederi și proceduri.

Proiectul se desfășoară pânâ la mijlocul anului 2021 în Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia.

Detalii despre evoluția proiectului sunt disponibile pe www.forintegration.eu/ și pe www.inovarepublica.ro

Mai multe informații despre indicatorii integrării, care vor fi urmăriți în proiect se găsesc in infograficul de mai jos.

niem_19336885_781d47d0ae5da8f4e201363f4591b6395c69f4fa

Centrul pentru Inovare Publică este în proces de notificare a Autorității Naționale de Supraveghere a prelucrării Datelor cu Caracter Personal în calitate de operator de date cu caracter personal.