Tag Archive

ByClaudia

S-a constituit Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților, formată din organizații neguvernamentale din domeniul migrației, drepturilor omului și politicilor publice

Un grup de 11 organizații neguvernamentale cu activitate în domeniul migrației, drepturilor omului și politicilor publice anunță semnarea oficială a parteneriatului prin care au pus bazele ”Coaliției pentru Drepturile Migranților și Refugiaților” (CDMiR). Prin intermediul acesteia, organizațiile membre vor să lanseze propuneri de modificări legislative și de practici instituționale care să faciliteze accesul străinilor aflați în România la educație, locuri de muncă, servicii de sănătate și alte servicii publice și, totodată, să inițieze acțiuni care să îmbunătățească imaginea migranților și refugiaților în spațiul public.

”Deși legislația națională în domeniul azilului și migrației a fost în mare parte aliniată directivelor europene, considerăm că sunt încă numeroase aspecte de îmbunătățit atât din punctul de vedere al redactării, cât și al aplicării ei. Scopul este de a încuraja străinii cu ședere pe termen lung în România să participe la viața economică și socială, să aibă acces la educație și să cunoască valorile și cultura noastră”, se arată în manifestul Coaliției.

În România trăiesc, în prezent, aproximativ 100.000 de cetățeni străini, dintre care în jur de 64.000 provin din afara Uniunii Europene. Printre ei se numără refugiați și migranți economici, studenți și membri de familie. În ciuda numărului mic (sub 0,3% din populație) care nu presupune alocarea de resurse semnificative, accesul acestor persoane la servicii și bunuri este îngreunat de lipsa de informație, proceduri și legislație necorelată realităților din teren. Pentru ca acești oameni să fie tratați cu demnitate, să dezvolte o calitate decentă a vieții, să își poată manifesta cultura, să se integreze în societate, inclusiv prin contribuția la dezvoltarea economică este necesar să li se ofere acces neîngrădit la serviciile și instituțiile publice și să fie tratați cu mai puțină suspiciune și mai multă încredere.

În acest sens, Coaliția va elabora documente de poziții asupra unor aspecte de interes din practicile, legislația și politicile de migrație și va organiza sesiuni de informare/pregătire, seminarii, conferințe și dezbateri publice, precum și alte activități în sprijinul integrării migranților și refugiaților în societatea românească.

Membrii fondatori ai Coaliției sunt: Centrul de Documentare și Cercetare în Domeniul Integrării Imigranților (CDCDI) din cadrul Asociației Române pentru Promovarea Sănătății, Asociația Conect, Fundația ICAR, Centrul pentru Inovare Publică, ARCA – Forumul Român pentru Refugiați și Migrați, Consiliul Național Român pentru Refugiați, Academia de Advocacy din Timișoara, Centrul de Cercetare și Comunicare Interculturală Iași (CCCI), Asociația Română pentru Promovarea Calității și Practicilor de Succes (ARPCPS), Asociația Filantropia Oradea, Asociaţia Solidaritatea Umană Nova Pitești. Lor li s-au alăturat ulterior AIDRom.

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților este deschisă pentru cooptarea de noi membri și susținători.

Inițiativa este parte a proiectului ”Dezvoltarea unei rețele de organizații active în domeniul migrației” (EMINET), proiect co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Pentru informații oficiale accesați www.swiss-contribution.ro.

Dezvoltarea Coaliției este susținută și de proiectul NIEM: Măsurarea și îmbunătățirea integrării refugiaților, solicitanților de azil și refugiaților, proiect internațional finanţat prin Fondul European pentru Migraţie, Azil şi Integrare în cadrul unui consorțiu format din 17 organizații neguvernamentale și universități din 15 state membre UE. Pentru mai multe detalii accesați http://www.forintegration.eu.

ByVictoria

ONG-uri și universități din UE identifică punctele sensibile ale integrării imigranților

În ultimii trei ani statele europene se confruntă tot mai intens cu provocarea recepției și integrării victimelor atrocităților din Siria, și nu numai. Numărul celor care fug de conflict crește, iar capacitatea de primire și integrare este greu de menținut în statele cele mai afectate. În încercarea de a împărți cât mai echitabil acest efort, la nivelul Uniunii Europene a fost creat mecanismul de relocare al refugiaților. România, alături de alte state din Europa Centrală, și-a asumat în 2015 sarcina de a primi, până la sfârșitul lui 2017, peste 6000 de refugiați prin acest mecanism. Probabilitatea să atingă această cifră este destul de scăzută, dar vom analiza cauzele acestei situații în articole viitoare

În acest context, pentru prima dată, Comisia Europeană a finanțat un consorțiu format din 17 organizații neguvernamentale și universități din 15 state membre UE, care implementează un proiect de cercetare și analiză a sistemelor naționale de integrare – NIEM: Măsurarea și îmbunătățirea integrării refugiaților, solicitanților de azil și refugiaților. Centrul pentru Inovare Publică este partenerul din România al proiectului NIEM.

Cum pot statele membre UE să construiască un sistem de integrare cât mai asemănător la nivelul tuturor statelor membre? Care sunt cele mai importante bariere în calea integrării și cum pot fi eliminate? Sunt câteva dintre întrebările proiectului NIEM.

 

NIEM identifică cele mai importante probleme și bariere în integrarea refugiațior în cele 15 state, propune soluții și își propune să îmbunătățeasă colaborarea între autoritățile statelor implicate în proiect.

Pentru a reuși acest lucru vor fi desfășurate două tipuri de activități: (1) de cercetare și analiză comparativă a politicilor de integrare din cele 15 țări membre UE; (2) de consultare cu actorii guvernamentali și neguvernamentali implicați în procesul de integrare al refugiaților și a persoanelor beneficiare de protecție internațională pentru a testa și îmbunătăți instrumentul de analiză.

Etapa de cercetare și analiză va urmări patru mari dimensiuni ale integrării:

  • condițiile generale de recepție solicitanților de azil
  • integrarea lor juridică: obținerea unei reședințe legale, posibilitatea de reunificare cu familia din țara de origine, posibilitatea de a accesa cetățenia țării-gazdă
  • integrarea socio-economică: accesul la locuire, la piața muncii, la educație vocațională/profesionalizare, la servicii de sănătate și alte măsuri de protecție socială
  • integrarea socio-culturală: acces la educație, la învățarea limbii țării-gazdă și orientare socio-culturală.

Aceste 4 dimensiuni au fost traduse în 169 de indicatori care analizează, pentru fiecare dintre domeniile de mai sus:

  • prevederile legilor și politicilor de integrare și alinierea acestora la standardele minime de integrare asumate de UE;
  • practicile locale și infrastructura integrării, altfel spus cum sunt implementate la nivel local legile și politicile menționate mai sus, atât de autorități publice cetrale, locale, cât și de entități private ;
  • resursele financiare alocate tuturor procedurilor de integrare și proveniența acestora (bugete locale, centrale sau fonduri UE);
  • satisfacția beneficiarilor acestor prevederi și proceduri.

Proiectul se desfășoară pânâ la mijlocul anului 2021 în Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia.

Detalii despre evoluția proiectului sunt disponibile pe www.forintegration.eu/ și pe www.inovarepublica.ro

Mai multe informații despre indicatorii integrării, care vor fi urmăriți în proiect se găsesc in infograficul de mai jos.

niem_19336885_781d47d0ae5da8f4e201363f4591b6395c69f4fa