28 de partide noi la alegerile locale

La alegerile locale din 5 iunie 2016, s-au înscris în premieră 28 de partide noi. Aceste formațiuni s-au înregistrat în ultimul an, după scăderea numărului minim de membri fondatori, de la 25.000 la 3. Pentru a participa efectiv în alegeri, fiecare trebuie să strângă semnături de susținere: cel puțin 1% din numărul de alegători, în fiecare localitate sau județ în care vor să participe. Data limită pentru strângerea semnăturilor este 26 aprilie. Legea vă permite să semnați pentru oricâte partide, deci nu ezitați să îi ajutați dacă vă veți întâlni cu voluntarii partidelor, indiferent cu cine votați. Competiția electorală este în beneficiul tuturor.

Numărul total de competitori electorali înscriși la BEC este de 114, dar acesta include numeroase alianțe electorale locale și organizații ale minorităților naționale. Citiți articolul nostru precedent pentru lista completă a partidelor și alianțelor ce și-au anunțat intenția de a participa la alegeri. În continuare, vă prezentăm pe scurt cele 28 de partide noi înscrise în alegeri, precum și legături către paginile lor de internet.

Partide locale și județene (13)

Argeș

• Partidul pentru Argeş şi Muscel este un partid de centru dreapta, al cărui slogan este “Argeşul- Casa Noastră” şi al cărui scop este “identificarea politică a județului Argeș în ansamblul politic al partidelor naționale și poziționarea PAM în raport cu asigurarea echilibrului politic al guvernării României”. Printre membrii fondatori se regăsesc Ana Stan şi Mircea Andrei, fost deputat PDL şi actual preşedinte al partidului PAM.

Brașov

• Partidul Uniunea pentru Codlea  a fost înființată de un cunoscut activist civic local, Erwin Albu, care a mai candidat pe listele independente la alegerile europarlamentare de acum 2 ani, dar fără succes. Partidul beneficiază de sprijinul omului de afaceri Marius Suranyi, director general DTR (care va candida pentru un loc în Consiliu Local), iar pe lista membrilor fondatori se mai regăsesc Agache Aurel Dionisie, Otto Cornea și Cazacu Andrei. Una din preocupările principale ale campaniei pare a fi transparentizarea administrației publice locale. Partidul va candida în municipiul Codlea, din județul Brașov.

București

•  Partidul Uniunea Salvaţi Bucureştiul este un partid local, înfiinţat de Nicuşor Dan, activist bucureştean, care propune “deschiderea Primăriei şi administraţiei locale”, “îmbunătăţirea calităţii vieţii bucureştenilor” prin decongestionarea traficului şi amenajarea de noi spaţii verzi, şi “creşterea Bucureştiului ca centru cultural şi economic”.

Constanța

• Partidul Mișcarea pentru Medgidia este un partid local fondat de un actual consilier local independent, Marian Butnaru, care în trecut a mai activat în PNL. Partidul a fost respins în primă instanță de Tribunalul București, dar a avut câștig de cauză în urma apelului. Conform unui interviu acordat de Marian Butnaru unui ziar constănțean, partidul își propune doar obținera unor locuri în Consiliul Local, neavând pretenții la primăria Medgidiei.

Mureș

• Partidul Oamenilor Liberi constituie propunerea electorală a unor activiști târg-mureșeni pentru alegerile din 2016. Dan Mașca, Eugen Silviu Tothapl, Hegheș Cătălin, Abu-Amra Lavinia Corina și Radu Bălaș sunt fondatorii primului partid multicultural din istoria României. Aceștia reclamă nevoia depășirii stereotipurilor privind un conflict de interese între români și maghiari și valorificarea „diversității culturale, etnice și religioase, pe care suntem datori să o păstrăm”.  Partidul Oamenilor Liberi va depune liste la Târgu-Mureș, obiectivul asumat fiind acela de a avea consilieri locali.
• Partidul Uniunea Independentă pentru Sighișoara activează informal încă din 2012, dar a dobândit personalitate juridică doar odată ce legislația electorală a fost modificată. Unii din membrii partidului fac deja parte din Consiliul Local – este vorba despre Claudiu Pop, Sebastian Hajdu, Iulian Sîrbu. Iulian Sîrbu, de altfel, este și propunerea Uniunii Independente pentru Sighișoara pentru fotoliul de primar. Obiectivele partidului sunt strict locale și au de-a face în principal cu modernizarea Sighișoarei și cu crearea unor facilității pentru locuitorii orașului.

Ialomița

• Partidul Ialomițenilor este un partid de centru-dreapta, format din “foștii PDL-iști care nu am mai vrut să ni se impună lucruri de la centru.” Președintele partidului este Constantin Vlăsceanu, iar din partid fac parte și alți foști PDL-iști, precum Elena Cristea (actuală primară a comunei Perieți), Nicolae Sitaru (președintele Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița), Costel Dumitrache.

Iași

• Partidul Forța Moldova se distinge prin faptul că este un partid regional, a cărui existență se datorează decalajului de dezvoltare între Moldova și celelalte regiuni administrativ-teritoriale. Este un partid de centru-dreapta, “liberal-conservator”, care promovează “principii tradițional-creștine și valori comunitare”. Programul se concentrează asupra dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și a încurajării liberei concurențe, idealul fiind “un stat minimal, suplu, dar puternic și eficient”. Membrii fondatori se pronunță de asemenea împotriva imigrației, considerând-o un pericol la adresa “civilizației greco-romane pe care s-a dezvoltat creștinismul”. Membrii fondatori ai partidului, Traian Rânja, Cristian Cernescu, Marius Pintilie și Ionel Apostol, au fost implicați în politică, activând în PNȚCD și Forța Civică.
• Partidul Fapta este un partid local ieșean, al cărui fondator, Sorin Bălănescu, este și editorul ziarului cu același nume, Fapta. Sorin Bălănescu este implicat și într-un dosar de corupție, cercetat de DNA pentru abuzuri în serviciu în timp ce era administrator al firmei SC Agro Alex Millenium SRL.
• Partidul Societății Ieșene este un partid local de dreapta care militează pentru transparentizarea cheltuielilor administrației publice. Președinta partidului este Ioana Popescu. Partidul va candida pentru primăria și consiliul local al municipiului Iași.

Ilfov

• Alianța pentru Domnești. Conform programului, Alianța pentru Domnești este un partid de centru-dreapta, liberal, de tradiție creștin-democrată, asumându-și ca domenii prioritare protecția mediului și dezvoltarea locală. Alianța pentru Domnești înaintează un program politic bazat „100% pe transparența în administrație, transparența totală în cheltuirea banilor publici și consultarea publică pentru adoptarea bugetului local și luarea unor decizii importante pentru comunitate”. Sub sloganul „Domneștiul este casa noastră!”, cei 5 membri fondatori ai Alianței pentru Domnești (Roxana Mihaela Vlad, Anna-Bianca Jiga, Claudiu Felix Precup, Paula Hilda Stancu și Adrian Constantin Florea) își propun să schimbe modul în care comuna ilfoveană este condusă.

Suceava

• Uniunea pentru Rădăuți, înscris în Registrul Partidelor Politice ca UpR, este un partid local care are ca scop “dezvoltarea și revenirea la normalitate a Rădăuțiului”. Președintele interimar al partidului, Traian Andronachi, a fost consilier local din partea UNPR și apoi din partea PSD.

Timiș

• Partidul Renașterea Săcălazului este un alt partid local, cu o prezență online discretă până acum. Partidul își asumă obiective locale și are în componența sa o fostă candidată la primăria Săcălazului, pe Mărioara Ceparu. Ceilalți membri fondatori sunt  Gheorghe Blejuscă, Corneliu Coarcheş, Sandu Chileandră . Partidul Renașterea Săcălazului și-a anunțat intenția de a candida în comuna Săcălaz, județul Timiș.

Partide naționale (15)

• Blocul Unităţii Naţionale se autodefineşte ca “un partid naţional, creştin-democrat, de centru-stânga”, apărut ca o reacţie la „decredibilizarea clasei politice românești, prestația parlamentului, devenit un for nelucrativ, un mecanism pus la dispoziția unor persoane politice dominate de ambiții personale, unele dintre ele compromise, dovedite a fi împotriva interesului național”. Actualul preşedinte este Dorel Vulpoiu, fost candidat al PRM la europarlamentare în 2009, după ce Dan Claudiu Tănăsescu a demisionat la începutul anului 2016 din această funcţie.
• Frontul Demnităţii şi Identităţii Naţionale este un partid de centru-dreapta care promovează o reîntoarcere la valori creştin-ortodoxe: “Considerăm că ruptura intre politică şi morală, atribuită Renaşterii occidentale, este o iluzie: democraţia nu ar fi putut înflori in lipsa virtuţii. Credem că democraţia şi statul-providential sunt efecte – directe sau indirecte – ale infiltrării valorilor creştine în ţesuturile profunde ale civilizaţiei noastre europene.” Membrii fondatori consideră că partidul a luat naştere “ca o cruciadă în favoarea bunului-simț, al apărării Demnităţii şi Identităţii Naţionale, a simplității și decenței în politică”, pledând pentru transformarea politicii într-un “scop vizând binele general”. Preşedintele partidului este Corneliu Ciontu,  fost vicepreşedinte PRM. Acesta nu este la prima încercare de a fonda un partid politic. Acum câţiva ani a încercat să înfiinţeze un Partid Popular, neaprobat însă de Tribunal, care a fuzionat ulterior cu Partidul Noua Generaţie.
• M10 este un partid de centru-dreapta, reformist , “care dorește un nou mod de a face politică, bazat pe impunerea competenței în serviciul public, pe cinste și pe deschidere către societate”. Printre membrii actuali se regăsesc foşti membri PDL, precum Adrian Papahagi, iar preşedinta partidului este Monica Macovei, membră a Parlamentului European începând cu 2009. Partidul se adresează celor care sunt “patrioţi, nu naţionalişti”,  dar care păstrează o atitudine deschisă faţă de Occident şi care îmbrăţişează idealul pieţei libere şi resping socialismul, considerat “manipularea resentimentului și mită pentru propriul electorat prin munca forțată și jefuirea altora”. Este afiliat la Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.
• Partidul Naţional pentru Patrie este un partid format din cadre militare în rezervă. Membrii fondatori deplâng pierderea infrastructurii industriale a României (văzută ca un compromis pentru a adera la Uniunea Europeană), “decimarea Armatei”, dar şi răsturnarea sistemului de valori al poporului român. Membrii fondatori consideră că iniţiativa lor nu se adresează doar militarilor, dar că aceştia au avut iniţiativa “bizuindu-se pe calităţile de buni organizatori, pe spiritul de disciplină al Oştirii şi, nu în ultimul rând, pe loialitatea faţă de România şi faţă de Drapelul Ţării dovedită de militari şi consfinţită prin Jurământul depus”. Membrii fondatori nu sunt la primul contact cu viaţa politică: Viorel Gligor, de exemplu, este fost membru al PDL Constanţa.
• Partidul Noua Dreaptă este un partid naţionalist, care în ultimii ani a încercat de mai multe ori să obţină personalitate juridică. Conform programului, “Partidul Noua Dreaptă întruchipează o dreaptă naţională, creştină şi socială, în antiteză cu dreapta liberală, anti-naţională şi oligarhică şi militează pentru o Românie Mare, Demnă şi Puternică într-o Europă a statelor şi naţiunilor independente şi suverane”. Tudor Ionescu a mai încercat să înfiinţeze în 2009 un partid naţionalist, eveniment care a dus la deschiderea unui dosar penal, nefinalizat până astăzi, pentru fals în acte.

• Partidul Naţional Democrat este formaţiunea condusă de fostul membru PPDD Daniel Fenechiu, care îşi propune să eficientizeze administraţia publică românească, să aducă politica mai aproape de popor (“nu vom uita niciodată că poporul are întotdeauna dreptate”) şi să întărească solidaritatea naţională.
• Partidul Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor  este inițiativa unor tineri precum Sebastian Burduja, fondator al Ligii studenților români din străinătate și al Fundației Caesar – membrii fondatori au declarat însă că partidul este “un demers strict separat de Fundația CAESAR și Liga Studenților Români din Străinătate, acestea fiind organizații civice, independente și echidistante”. Partidul susține un set de valori cuprinzând libertatea, dreptatea, unitatea, demnitatea și responsabilitatea, misiunea politică asumată fiind aceea de a “reda România cetățenilor ei pentru a construi împreună o țară în 3D: democratică, dezvoltată și demnă”.

• Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) este un partid care preia “doctrina umanistă” propusă de Dan Voiculescu. Partidul este format din conservatorii care nu doreau fuziunea cu PRL . Printre membrii fondatori îi regăsim pe Mihai Alfred Laurenţiu Antonio (fost parlamentar conservator), Dana Bugean (preşedintă executivă a partidului şi jurnalistă la Antena Group) şi  Lorena Iordache.
• Partidul Mișcarea Social Liberală este un partid politic care își propune să creeze “o societate sănătoasă”, prin promovarea culturii, drepturilor omului, libertății și respectului inter-uman, considerate “pilonii civilizației moderne”. Membrii fondatori ai partidului sunt Stancu Teodor, Frâţiman Valentin și Blajiu Rîpea Genţiana și nu au mai fost implicați în viața politică românească.
• Partidul Mișcarea Liberală este partidul înființat de Dan Horaţiu Buzatu , Gabriel Ilie Staicu , Constantin Mihuţ, cu sediul în Craiova. Partidul își asumă ideologia liberală, proclamându-se în favoarea pieței libere, a eliminării barierelor administrative și legale care împiedică libera circulație a capitalului și a persoanelor, în favoarea restrângerii intervenției statului și pentru descentralizare și autonomie locală.

• Partidul Comunitar din România este unul din partidele înfiinţate de comuniştii români. Lista membrilor fondatori îi cuprinde pe Liviu Lungu , Alexandru Voicu şi Dumitru Daniel Filimon , iar printre apropiaţii partidului se numără Petre Ignătencu, unul din liderii comuniştilor români. Partidul beneficiază de sprijinul unor Asociaţii precum Scânteia sau România Muncitoare.
• Partidul NeoSocialist este urmașul ideologic al Partidului Socialist Român, avându-l ca membru fondator pe Vasile Orleanu, fost președinte al partidului radiat în 2013. Partidul militează pentru un salariu mediu echivalent cu cel din Franța sau Germania, pentru mărirea pensiilor și pentru dreptul la muncă în general. Membrii fondatori își aseamănă partidul cu “o mișcare socială de stradă” și anunță că programul electoral efectiv va fi adoptat după ce va începe campania, urmând a cuprinde “obiective clare asumate de fiecare candidat, din viața sociala și de administrare a comunitaților locale în funcție de necesitații și dezvoltare regională.”
• Partidul Unității Sociale din România. Din păcate, nu deținem informații despre acest partid.  Știm însă că președinta partidului este Lawrentzia Beatrice Denisa Vasilescu, fostă președintă executivă a Partidului României Europene, fostă candidată la alegerile parlamentare din 2008 din partea PNL și trecută și pe la PPDD.

• Partidul Agricultorilor din România este, conform platformei politice, “structura politică de reprezentare a intereselor populației rurale, dar și a unor interese fundamentale ale populației urbane”. Partidul militează pentru reforme în domeniul agriculturii și pentru valorificarea potențialului agrar al României. Conducerea partidului este asigurată de Marcel Cucu, Lazăr Dan și Gheorghe Lazăr. Marcel Cucu a mai activat în politica românească, încercând să înființeze un partid al agricultorilor în 2014 și candidând fără succes la europarlamentare în 2014.
• Partidul Romilor Democrați s-a format ca un partid care să contribuie la emanciparea romilor, membrii fondatori considerând că nu există în acest moment un partid al romilor care să reprezinte în mod eficient și transparent interesele comunității. Membrii fondatori sunt Ionel Medeleanu , Constantina Medeleanu , Andreea Motocu .

Tabel centralizator

Pentru a vedea website-urile acestor partide, click pe numele fiecăruia. 

Mai multe informații despre partide noi

Centrul pentru Inovare Publică monitorizează dinamica apariției noilor partide și aplicarea legii partidelor politice. Puteți vedea aici, cu actualizare zilnică, centralizarea cererilor înregistrate la Tribunalul București.

Periodic, publicăm articole pe această temă. Puteți citi aici toate aceste articole, inclusiv prezentări mai detaliate ale noilor partide.

Monitorizarea este posibilă cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, prin proiectul „Legea Partidelor Politice : bariere și oportunități”, despre care puteți afla mai multe informații în această pagină. Opiniile exprimate aparțin exclusiv Centrului pentru Inovare Publică.