Modificarea legislativă din mai 2015 care și-a propus să încurajeze asocierea politică, prin posibilitatea creării unui partid cu 3 membri, radiază după două tururi de alegeri 42 de partide noi, din totalul de 65. Chiar dacă a ușurat procesul de înființare a unui partid politic, legea sabotează durata de viață a formațiunilor politice noi, participarea la alegeri și finanțarea din bani publici a campaniilor electorale.
Centrul pentru Inovare Publică lansează azi, 14 decembrie 2016 raportul Schimbarea legii partidelor politice : progrese și limite, la un an jumate de la modificarea legii partidelor politice.
Câte partide cu 3 membri au fost înregistrate ?
142 de comitete de inițiativă formate din minim 3 membri au depus dosare de înființare a unui partid politic în perioada iunie 2015-decembrie 2016. Din cele 142 de inițiative, 65 au fost înregistrate în Registrul Partidelor Politice.
Participarea în alegeri a partidelor noi
Până la data limită de depunere a candidaturilor pentru alegerile locale din 2016, 49 de partide noi aveau personalitate juridică. 30 au reușit să strângă semnăturile necesare și să desemneze candidați. Dintre acestea, 21 au obținut mandate. În urma alegerilor locale noile partide au obținut 4 mandate de primar, 17 locuri în Consiliile Județene și 400 de mandate de consilieri locali.
La alegerile parlamentare din decembrie, deși numărul partidelor noi care se puteau să candideze era 65, doar 7 dintre acestea s-au înscris în cursa electorală, 1 a atins procentul de voturi necesar intrării în Parlament.
Durata scurtă de viață a partidelor mici
Legea partidelor politice spune că se radiază partidele care “nu au desemnat candidați, singure sau în alianță, în două campanii succesive, cu excepția celei prezidențiale, în minimum 75 de circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în 1 circumscripție sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale în cazul alegerilor parlamentare”.
Pentru a desemna candidați, atât la alegerile locale, cât și la alegerile parlamentare, partidele trebuie să strângă liste de semnături. Fiecare formațiune politică trebuie să convingă să semneze 1% din numărul total al populației dintr-o circumscripție (minim 100 în comune, 500 în orașele mici, 1000 în orașele mari- alegeri locale, respectiv minim 1000 în județe-alegeri parlamentare).
În aceste condiții, pentru partidele politice noi, mai ales pentru cele locale, este dificil să participe în alegeri. Obligația de a desemna candidați în circumscripții electorale, altele decât cele pe care le reprezintă prin misiunea partidului, capacitatea organizațională mică, numărul real al locuitorilor din circumscripții și anomaliile precum circumscripțiile cu 104 locuitori, în care 100 trebuie să semneze pentru participarea unui partid la alegerile locale, împiedică partidul cu 3 membri să se înscrie în cursa electorală.
După cele două tururi de alegeri din anul 2016, 42 din cele 65 de partide noi riscă să fie radiate din Registrul Partidelor Politice.
Centrul pentru Inovare Publică recomandă scăderea numărului de semnături de la 1% la 0,5% (maxim 20 de semnături în comune, 50 în orașele mici, 100 în orașele mari- alegeri locale, respectiv minim 100 în județe-alegeri parlamentare), astfel încât partidele noi să poată îndeplini criteriul de activitate, pentru a nu fi radiate, dar și participarea cu o listă completă de candidați la alegerile locale și participarea, singure sau în alianță, la alegerile parlamentare la nivelul reședinței de județ.
Finanțarea campaniilor electorale
Legea finanțării partidelor politice introduce o inechitate în rambursarea cheltuielilor electorale de la buget. Doar partidele care obțin minim 3% din totalul voturilor valide la nivel național pentru fiecare din cele două Camere își pot deconta din bani publici cheltuielile de campanie.
Condiționarea rambursării cheltuielilor de atingerea pragului de 3%, face ca partidele mari să fie în principal cele care beneficiază de cheltuieli deductibile, în timp ce partidele mici, nou formate, care nu reușesc să strângă voturi (în parte și pentru că nu au avut suficiente fonduri de a își face o campanie eficientă) au de-a face cu cheltuieli nedeductibile.
În plus, partidele mici, în special cele din provincie, sunt dezavantajate de faptul că există plafoane foarte diferite de la o circumscripție la alta.
Soluția de eliminare a inechității este să se renunțe la orice prag legat de numărul de voturi și să se ramburseze tuturor proporțional cu numărul de voturi obținute. Se poate introduce un prag de sumă minimă (spre exemplu, 100 de lei), ca să nu se facă plăți costisitoare pentru sume mici.
Există totuși o limitare administrativă, dată de nevoia de a verifica rapoartele financiare depuse de partide. În acest moment, pragul de 3% din voturi funcționează și ca filtru pentru a nu supra-încărca activitatea departamentului de control al Autorității Electorale Permanente. Prin urmare, eliminarea pragului trebuie însoțită de alocarea de resurse suplimentare pentru verificarea rapoartelor, în anii electorali.
Raportul schimbarea legii partidelor politice: progrese și limite a fost realizat în cadrul proiectului Legea partidelor politice : bariere și oportunități.
Proiectul este finanțat prin Fondul pentru Inovare Civică. Fondul pentru Inovare Civică este un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, în parteneriat cu Romanian American Foundation și Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.
