BOR vs Constituție

Un grup de cetățeni dorește să schimbe Constituția, pentru a interzice explicit căsătoria (civilă) între cupluri de același sex. Procesul este lung și anevoios, iar un pas dificil este strângerea a 500.000 de semnături în termen de șase luni. Pentru a trece acest hop, Biserica Ortodoxă se implică direct, strângând semnături prin intermediul preoților. E puțin probabil ca demersul să ajungă la ținta propusă, dar aproape sigur acesta va fi un punct fierbinte pe agenda electorală din această toamnă. E însă posibil și ca aripa conservator-ortodoxă a societății să își dea un spectaculos autogol.

Procedura

Mai întâi să lămurim ce e cu strânsul de semnături. Schimbarea Consituției are un traseu legislativ aparte:

1. Inițiativa o pot avea: președintele, la propunerea Guvernului; cel puțin un sfert din numărul total de parlamentari; cel puțin 500.000 de cetățeni provenind din cel puțin jumătate din județele țării, cu minim 20.000 în fiecare județ. Oricare dintre aceștia trebuie să propună o lege de revizuire a Constituției.
2. Textul legii de revizuire a Constituției este validat de Curtea Constituțională că respectă limitele revizuirii, adică nu modifică caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială, și nici nu afectează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Dacă CCR respinge proiectul, procedura trebuie reluată integral.
3. Parlamentul dezbate proiectul de lege, iar în cadrul procedurii legislative i se pot aduce amendamente. El trebuie aprobat de fiecare Cameră cu minim două treimi din voturi. Dacă una doi Camere îl respinge, trebuie aprobat de plenul reunit cu minim trei pătrimi din voturi.
4. Curtea Constituțională verifică din nou proiectul aprobat de Parlament, cu același scop ca la punctul 2. Dacă CCR respinge proiectul în această fază, Parlamentul îl poate pune în acord cu decizia Curții și se reia punctul 4 (nb. teoretic, aici se află textul adoptat de Parlament în 2013, de către Comisia Antonescu: Parlamentul dezbate observațiile CCR).
5. Cetățenii se pronunță prin referendum, cu da sau nu, asupra întregului proiect de lege aprobat de Parlament (deci nu pe articole, ci integral).

Concetățenii noștri religioși se află la punctul 1, inițiativa legislativă. Aveau de ales între una din cele trei variante: președinte+guvern, parlamentari, cetățeni. Prima combinație e complicată și probabil că nici premierul, nici președintele nu s-ar fi legat la cap cu acest subiect. Nici să găsească 140 de parlamentari să semneze proiectul de lege nu e așa simplu. Să ne amintim că la încercarea de revizuire din 2013, Parlamentul nu a acceptat propunerea ortodoxiștilor. Le rămâne deci inițiativa cetățenească, care la rândul ei are un traseu complicat:

1a. Un grup de inițiativă redactează proiectul de lege și îl depune spre avizare la Consiliul Legislativ. Acesta îl aprobă sau îl returnează cu observații privind respectarea normelor de tehnică legislativă. Este o verificare de formă, nu de fond.

1b. Proiectul aprobat de Consiliul Legislativ este publicat în Monitorul Oficial și nu se mai poate schimba până la intrarea în Parlament.

1c. Grupul de inițiativă are la dispoziție 6 luni să strângă semnăturile necesare pentru susținerea proiectului propus. Dacă reușește, se trece la punctul 2 din procedura de mai sus, adică la avizarea CCR. Dacă nu, trebuie să o ia la capăt de la 1a.

Să nu credeți că e puțin lucru să strângi semnăturile respective. E un grup de cetățeni care are un proiect fantasmagoric de revizuire a Constituției (îi găsiți la final cu nume, adrese, CNP-uri; e un site oficial al Ministerului Justiției care ignoră prevederile legislației cu privire la datele cu carater personal) cu care se află la a patra sau a cincea încercare. Până acum, nu au reușit niciodată să strângă semnăturile necesare în cele șase luni alocate.

Proiectul

Proiectul cetățenilor religioși (și pe aceștia îi găsiți la finalul cu nume, adrese, CNP-uri) este mult simplu. După un lung preambul, propune modificarea unui singur articol, mai exact primul alineat al art. 48, din forma actuală:

Art. 48 (1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

în noua formă:

Aert. 48 (1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

Intenția este clară. Prin precizarea bărbat și femeie nu se lasă loc de îndoială asupra orientării sexuale a soților.

Chiar și așa, simplu, strângerea semnăturilor nu e treabă ușoară. E mult de alergat în 21 de județe, că nu poți doar să stai la colțul străzii să vezi cine se oprește să semneze. E mult mai simplu să mergi drept la țintă: cei ce merg la biserică au probabilitate mare să susțină demersul, mai ales dacă le spune preotul. Zis și făcut, deja sunt semnale din două Mitropolii, Banat și Oltenia, că în mod programatic preoții ortodocși cer credincioșilor să semneze pentru susținerea proiectului de lege.

Planul

Până acum, am prezentat fapte și articole de lege. Aici vom specula puțin. Proiectul de lege a fost publicat în Monitorul Oficial pe 25 noiembrie 2015. Cele șase luni se împlinesc pe 25 mai 2016, adică în plină campanie pentru alegerile locale, și în pregătirea alegerilor generale.

Mă aștept ca în prima parte a campaniei pentru locale să îi aflăm pe preoții ortodocși foarte activi în comunitățile lor, confruntând candidații la primărie cu chestiunea păcătoșilor gay și strângând semnături pentru proiectul de lege. Ar urma apoi bombardarea parlamentarilor în exercițiu și mai ales a candidaților la parlament cu întrebarea „veți susține proiectul de lege?”. Amenințarea implicită sau explicită este evidentă: aceiași preoți vor avea grijă ca votanții credincioși să afle cum se poziționează respectivii parlamentari.

Cu certitudine va fi un succes de marketing politic. Legal vorbind, e discutabil dacă proiectul poate să ajungă pe masa Parlamentului, pentru că mai avem și pasul 2 din procedura descrisă, așa cum vom arăta mai jos. Dar lovitura este preventivă. În ultima vreme, mai multe țări europene, inclusiv două majoritar ortodoxe (Cipru și Grecia) au legalizat căsătoria civilă între persoane de același sex. Ortodocșii români se tem că autoritatea laică din România va urma același drum. De aceea, vrea să arate puțin pisica electorală decidenților: poporul nu e de acord.

Drepturile

Până acum, termenul „soți” din Constituție a fost interpretat de toată lumea ca referindu-se la soț și soție și nu la alte combinații. Dicționarul explicativ spune că soți, la plural, se referă la „cele două persoane de sex opus unite prin căsătorie”. Codul Familiei (până în 2011) și noul Cod Civil (după 2011) precizează că „prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”. Chiar și activiștii pentru drepturile omului au propus, la încercarea de revizuire din 2013, un text care să lase explicit loc pentru căsătorii între persoane de același sex.

Ideea că termenul „soți” este ambiguu și ar putea fi interpretat și ca soț+soț sau în alte combinații a fost adusă în spațiul public de BOR. Expunerea de motive a proiectului de revizuire spune că, lăsat așa, art. 48 ar putea să permită necurățenia. De acum, dacă rămâne așa, Parlamentul chiar nu se mai poate ascunde după Constituție.

Mai mult, decizia CCR este impredictibilă. Să zicem că judecătorii Curții dau dreptate BOR și spun că prin soți se poate înțelege și soție+soție sau altele. Consecința imediată este că cele două soții au un drept consfințit în art. 48, iar revizuirea art. 48 ar restrânge acest drept. Prin urmare, ar depăși limitele revizuirii și proiectul ar fi respins de Curtea Constituțională. Nici măcar nu ar mai ajunge la Parlament.

Ba mai mult, Parlamentul ar avea în brațe o decizie a CCR care spune că soț+soț au un drept specificat în Constituție, pe care Codul Civil îl încalcă. E doar o chestiune de timp până când primul cuplu soție+soție se vor adresa stării civile din localitatea lor și vor ataca în instanță decizia ofițerului de stare civilă, ridicând excepția de neconstituționalitate a art. 258 din Codul Civil, cel care spune că prin soți se înțelege bărbat+femeie. Iar decizia CCR ar fi deja previzibilă.

Succesul de marketing politic se poate transforma lesne într-un grozav insucces de marketing legislativ. De aceea spun că meciul BOR vs Constituție va fi spectaculos. Și se poate decide printr-un autogol dramatic, în prelungirile electorale.

Precizare: noi, Centrul pentru Inovare Publică, susținem respectarea drepturilor și libertăților civile. Credem că opțiunile sexuale țin de viața privată și nu avem a ne amesteca în asta. Din punct de vedere legal, cuplurile de aceleași sex trebuie să aibă aceleași drepturi cu orice alt cuplu. Prin urmare, Codul Civil ar trebui modificat pentru a permite legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex. Suntem deci împotriva inițiativei legislative de modificare a art. 48 din Constituție. Le recunoaștem însă cetățenilor care au altă opinie dreptul de a își exprima această opinie, precum și dreptul de a încerca prin căi legale să o pună în practică.