Comentariile Centrului pentru Inovare Publică PNA OGP 2018-2020

Între 12-25 iulie 2018 are loc o consultare publică, prin care se colectează recomandări pentru varianta Planului Național de Acțiune 2018-2020 pentru Guvernare Deschisă. Anunțul și documentul propus dezbaterii publice sunt aici.

Publicăm mai jos punctele de vedere ale Centrului pentru Inovare Publică, pe care le-am transmis și Guvernului României.

Observațiile sunt organizate în două capitole:

Observații generale privind procesul și conținutul Planului: comunicarea limitată, absența întâlnirilor off-line și domeniile incluse. În particular, atragem atenția asupra neincluderii domeniilor Educație și Afaceri europene, cu riscul pierderii unor oportunități importante.
Observații punctuale asupra angajamentelor propuse, cu sublinierea că gradul de ambiție este de obicei scăzut, dar că există potențial pentru a îmbunătăți obiectivele asumate.

I. Observații generale

I.1. Observații generale privind procesul de dezvoltare a Planului Național de Acțiune

Întregul proces de consultare s-a desfășurat exclusiv on-line, iar comunicarea despre evoluția și conținutul procesului a fost extrem de limitată. Astfel au fost create premisele unei participări reduse atât din partea societății civile, cât și din partea ministerelor și agențiilor guvernamentale. Nu a existat nici măcar o întâlnire față-în-față în care să fie discutate concret propunerile făcute și modul în care pot fi îmbunătățite.

Nu au fost furnizate nici un fel de informații despre propunerile de angajamente sau domenii ce nu au fost incluse în PNA. Care este poziția ministerelor responsabile? De ce nu doresc să participe la OGP? Este o respingere de principiu sau sunt anumite detalii în angajamentele propuse ce nu pot fi asumate? Astfel de întrebări rămân fără răspuns.

În cazul tuturor angajamentelor, abordarea este unilaterală. Nu a existat nicio întâlnire tematică în care reprezentanții instituțiilor publice și alți actori interesați (societate civilă, mediul academic, mediul de afaceri) să discute asupra propunerilor concrete. Nu putem vorbi de co-creare în aceste condiții.

Solicitări/recomandări:

Organizarea a cel puțin unei dezbateri generale în care să fie discutată abordarea OGP în România, obiectivele PNA și tematica noului Plan.
Organizarea unor întâlniri tematice pentru zonele majore ale Planului, care să pună bazele unui proces de co-creare și să permită includerea viziunii partenerilor din toate sectoarele în conținutul PNA.

I.2. Educație

Am constatat cu surprindere absența domeniului Educație din draftul PNA. Spunem cu surprindere având în vedere că:

Este unul din puținele domenii în care angajamentele cuprinse în actualul Plan (PNA 2016-2018) au un progres măsurabil;
Angajamentele propuse se regăsesc Programul de Guvernare, dar și în proiecte finanțate din fonduri europene. Exemple: biblioteca școlară virtuală, Legea Manualului, politici educaționale bazate pe date;
Există un interes cert din partea partenerilor.

Solicitări/recomandări:

Oferirea unor explicații privind decizia de a nu include Educația în PNA.
Organizarea unei întâlniri cu responsabilii din Ministerul Educației pentru a găsi formule comune pentru continuarea proiectelor existente.

I.3. Afaceri Europene

Perioada de implementare a noului Plan include și perioada în care România va exercita Președinția Consiliului Uniunii Europene. Există dosare importante care pot fi abordate în comun, dintre care amintim: noua Directivă PSI, Open Science (inclusiv Open Access reflectat în finanțările Horizon 2020 și Erasmus+), Open Data (singurul punct în care România are o poziție onorabilă în DESI) etc. Totuși, acest domeniu nu este reflectat în draftul PNA.

Solicitări/recomandări:

Organizarea unor consultări cu MAE pentru a identifica posibile puncte comune între cele două agende.

I.4. Comitetul Național OGP

Draftul PNA nu face referiri la rolul și activitatea Comitetului Național OGP în noua perioadă de implementare. Este neclar dacă acesta mai există (mandatul inițial a expirat fără alte detalii) și dacă mai funcționează.

Solicitări/recomandări:

Organizarea unui Club OGP (mai există?) dedicat Comitetului Național OGP, pentru lămurirea activității acestuia.

II. Observații și recomandări privind angajamentele propuse

II.1. Participare și consultare

A1. Uniformizarea practicilor privind procesele de consultare publică

Din construcția angajamentului lipsesc doi pași importanți care ar contribui la creșterea ambiției acestuia (scăzută la acest moment) și la generarea unor rezultate măsurabile:
- Alocarea resurselor și implementarea specificațiilor platformei e-consultare, identificate ca fiind necesare la pct. 3.
- Introducerea obligativității utilizării platformei e-consultare de către ministerele și agențiile guvernamentale.
Poate fi utilă o analiză a platformelor similare deja existente, unele open-source. Spre exemplu, platforma participa.gov.md, a Republicii Moldova.

A2. Extinderea standardelor privind accesul la informațiile de interes public la nivelul autorităților publice locale

Componenta de monitorizare va aduce răspunsurile deja cunoscute privind disfuncționalitățile. Informațiile se regăsesc inclusiv în materialele prezente în biblioteca virtuală de pe site-ul (fostului) MCPDS.
Componenta de formare poate fi corelată cu angajamentul A3.
Anticipăm că autoritățile locale vor avea mai degrabă nevoie de sprijin tehnic și logistic, decât de monitorizare. Spre exemplu, SGG și MDRAP pot dezvolta în parteneriat cu mediul de afaceri (sectorul IT) un modul software de gestionare a cererilor și răspunsurilor de informații de interes public, care să fie pus la dispoziția autorităților locale interesate pentru integrare în sistemele proprii.
Este mai potrivit la capitolul Transparență.

A3. Guvernare deschisă la nivel local

Angajamentul este mult diluat față de Planul curent (2016-2018), pierzând și mai mult din ambiție. Lipsește asumarea unui obiectiv măsurabil printr-un număr minim de UAT-uri ce vor fi sprijinite pentru a adopta planuri locale.
Un semnal important de deschidere ar fi includerea, cel puțin declarativ, a intenției de colaborare cu orașele care au participat la competiția OGP Subnațional (Iași, Timișoara, Cluj, primul a fost și selectat).

A5. Creșterea gradului de consultare și participare în rândul tinerilor

Este neclar care este legătura între cele două componente: consultare și finanțare. Cele 300 de proiecte pot fi propuse doar de Consiliile Consultative? Tematica proiectelor va fi strict axată pe consultare și participare?
Angajamentul are sens în contextul OGP doar în măsura în care proiectele finanțate vor viza participarea, lucru care nu este explicit asumat.

A6. Registrul propunerilor societății civile

Poate fi inclus în A1, în una din două forme:
- MT să devină partener activ al platformei e-consultare, prin pilotarea noilor funcționalități.
- Modulul propus de MT să fie dezvoltat pentru a fi ușor integrat în paginile altor ministere, ca viitor exemplu de practică pozitivă.

Solicitări/recomandări:

A1, A2, A3: creșterea nivelului de ambiție prin includerea rezultatelor sugerate.

II.2. Transparență

A7. Îmbunătățirea și intensificarea promovării prin intermediul mijloacelor online a informațiilor destinate mediului de afaceri național și internațional

Dezvoltarea unui nou site al MMACA este o bună oportunitate de a aborda mai bine și alte subiecte, nu doar accesul la informații de interes public:
- Transparență decizională: urmând exemplul MT (A6) și/sau participare la A1.
- Date deschise: identificarea și mai buna gestiune a seturilor de date, integrarea cu data.gov.ro.

A8. Informatizarea serviciilor consulare efectuate de misiunile diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate

În forma actuală, angajamentul include strict o campanie de informare. Ambiția angajamentului poate fi crescută adăugând:
- Campanie simultană de feed-back, atât asupra serviciilor deja disponibile (interviuri individuale, discuții de grup cu utilizatorii, chestionare de evaluare integrare pe platformă), cât și asupra serviciilor noi ce pot fi adăugate.
- Asumarea dezvoltării viitoare pentru a adăuga serviciile noi cele mai solicitate de cetățeni.

A9. Transparența finanțării partidelor politice

Este necesară asumarea unui calendar.

A10. Creșterea transparenței cu privire la alocări și achiziții din fonduri naționale pentru investiții

Ne așteptăm ca o parte din datele publice să provină de la MDRAP (din procesul de selecție), iar altele de la beneficiari (din implementare). Ar trebui prevăzut și angajamentul de a dezvolta o platformă corespunzătoare pentru culegerea acestor date.