Consultare publică ratată pe marginea Strategiei Naționale privind Imigrația

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a pus în consultare publică un proiect de Strategie Națională privind Imigrația. Acesta este un document necesar, pentru că politicile naționale în domeniul integrării străinilor sunt deficitare, iar precedenta strategie s-a încheiat încă din 2018. România are deci nevoie de un cadru general coerent pentru gestionarea imigrației. Din păcate, modul în care MAI a ales să conducă – sau, mai degrabă, să evite – consultarea publică, dar și lipsa de viziune și de profunzime a Strategiei propuse, ne fac mai degrabă pesimiști că vom avea în curând un instrument cu adevărat util și performant.

De ce este o consultare ratată?

Ministerul Afacerilor Interne a pus în consultare publică, pe propria pagină de Internet, actul normativ cu titlul complet: Proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2020-2023, a Planului de acțiune pe perioada 2020-2021 pentru implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2020-2023, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 572/2008 privind constituirea Grupului de coordonare a implementării Strategiei naționale privind imigrația.

Procesul de consultare publică pe marginea proiectului de act normativ menționat are următoare deficiențe majore:

  • Ministerul Afacerilor Interne nu și-a anunțat intenția de a elabora actul normativ cu cel puțin 30 de zile înainte de elaborarea sa. Astfel, Ministerul Afacerilor Interne a încălcat legea, mai exact Art. 7, alin. (2) din Legea 52/2003 privind transparența decizională;
  • Proiectul de act normativ a fost publicat în dezbatere publică pe data de 9 iulie, la ora 21:35, pentru o perioadă de 10 zile calendaristice, adică minimul prevăzut de lege. Dintre aceste 10 zile, 4 sunt nelucrătoare. Pentru că este vorba de un document amplu de sinteză, cu implicații pe o perioadă de 4 ani, durata consultării publice este insuficientă.
  • Așa cum se arată în Nota de Fundamentare, nu au fost organizate consultări prealabile cu institute de cercetare și organizații ale societății civile, iar unica formă de consultare a publicului este online, în condițiile descrise la punctul anterior. Pentru că este vorba de o strategie națională aplicată unui fenomen complex, dar și cu implicații asupra drepturilor omului, consultarea comunității științifice, a organizațiilor care apără drepturilor omului, dar și a unor instituții precum Avocatul Poporului sau Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, dincolo de minimul cerut de lege, reprezintă o bună practică pe care Ministerul Afacerilor Interne a ales să o ignore cu desăvârșire.
  • Totodată, Ministerul Afacerilor Interne nu a făcut niciun efort pentru a implica în dezbatere beneficiarii direcți, adică străinii aflați în România, prin organizațiile care îi reprezintă, deși aceasta este o recomandare permanentă și o cerință minimală pentru gestionarea migrației în statele membre ale Uniunii Europene.
  • Documentele aferente proiectului de lege au fost publicate în format PDF, scanat imagine, greu lizibil. Din analiza altor documente puse în dezbatere publică, se observă că aceasta este practica curentă, ci de obicei sunt publicate documente editabile.

Toate aceste observații conduc la concluzia că Ministerul Afacerilor Interne arată rea-credință și, în fapt, face tot posibilul pentru a evita o dezbatere reală.

De ce este un document lipsit de viziune?

Analiza Notei de Fundamentare și părții introductive a Strategiei relevă absența unor elemente esențiale pentru a înțelege domeniul, documentul fiind unul destul de superficial și cu afirmații generale și nefundamentate pe dovezi. Elementele care lipsesc sunt:

  • Buget, defalcat pe acțiuni și surse de finanțare;
  • Actualizarea contextului pentru anul 2020;
  • Fundamentarea cu analize și studii asupra domeniului, din surse externe;
  • Opiniile altor instituții publice implicate;
  • Definirea indicatorilor de impact ai Strategiei.

Într-o analiză macro, simplificată a Strategiei, aceasta include – sau ar trebui să includă – trei aspecte majore, toate la fel de importante:

  • Gestionarea imigrației ilegale și asigurarea controlului frontierelor;
  • Integrarea socială a străinilor aflați legal în România;
  • Dialogul structurat permanent între toți actorii relevanți, cu implicarea beneficiarilor direcți.

Documentul supus dezbaterii abordează extensiv primul aspect, gestionarea imigrației ilegale, dar are o abordare limitată cu privire la celelalte două, integrarea socială a imigranților legali și dialogul structurat.

Privind retrospectiv, România este foarte performantă în gestionarea migrației ilegale, pentru că numărul străinilor aflați ilegal în România este foarte scăzut și, în general, persoanele aflate în această situație sunt reținute mai devreme sau mai târziu. Aceste aspecte sunt extensiv abordate în Strategie.

În schimb, țara noastră stă prost în ceea ce privește protecția drepturilor muncitorilor străini sau integrarea socială și economică a refugiaților. Nu există un cadru de dialog structurat inter-ministerial și cu societatea civilă ș mediul de afaceri. Tocmai aceste aspecte sunt neglijate în Strategia propusă în consultare publică.

Contribuția noastră la dezbatere

În fața simulacrului de dezbatere publică, am avut puține instrumente. Am adresat o petiție către Ministrul Administrației și Internelor, semnalând deficitul de transparență decizională și participare. Nu am primit niciun răspuns, nici măcar un număr de înregistrare. Acest lucru nu face decât să confirme reaua-voință cu care MAI abordează subiectul.

Apoi, în ciuda timpului scurt oferit, am făcut mai multe comentarii și am formulat un număr de 14 recomandări cu privire la procesul de consultare publică, la fundamentarea actului normativ și la conținutul acestuia.

În ce privește procesul, am recomandat prelungirea la minim 30 de zile și implicarea pro-activă a tuturor actorilor relevanți, publici și privați. Cu privire la fundamentarea documentului, am recomandat actualizarea analizelor și includerea tuturor elementelor ce lipsesc, începând cu bugetul și resursele necesare implementării.

Recomandările privind conținutul, recomandările s-au axat pe integrarea socială și dialogul structurat. Am solicitat introducerea unor obiective generale ale Strategiei care să vizeze direct aceste domenii, și detalierea unor acțiuni specifice care să adreseze sincopele cu privire la accesul și protejarea drepturilor pe piața forței de muncă, accesul la educație și protecția minorilor.

Recomandările au un grad de generalitate mai ridicat, din cauza modului în care a fost construită consultarea publică, lăsând un timp insuficient pentru a formula un punct de vedere detaliat. Dacă Ministerul Afacerilor Interne va arăta bună credință și o intenție reală de a purta un dialog pe acest subiect (intenții pe care nu le-a arătat până la acest moment), putem reveni cu un punct de vedere aplicat. Până atunci, puteți citi contribuția noastră descărcând acest document (click pe link).

About Ovidiu Voicu 114 Articles
Ovidiu este membru fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.