Ieri, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic a găzduit o întâlnire de lucru, pentru organizarea unui proces de desemnare a reprezentanţilor în Comitetul Naţional de Coordonare a OGP, din partea societăţii civile. Pe cât de vag şi lemnos sună invitaţia, pe atât de lipsită de conţinut s-a dovedit şi dezbaterea. Ne-am întâlnit ca să vorbim despre cum alegem nişte responsabili, dar nu ştim încă de ce vor fi responsabili. Vor decide ei, după ce se aleg, pentru că vor avea această libertate.
Parteneriatul pentru o Guvernare deschisă, în care România e membră din 2011 are la bază un principiu de lucru simplu, acela al co-creării, al colaborării dintre instituţii şi societatea civilă, organizată sau informală, pentru a face guvernele mai responsabile faţă de cetăţeni. Până acum, la noi, parteneriatul nu a fost instituţionalizat şi s-a reflectat într-o colaborare voluntară, punctuală, a câtorva organizaţii non- guvernamentale cu departamentul responsabil de implementarea angajamentelor OGP, în funcţie de expertiza şi resursele fiecăreia. A existat şi există Coaliţia pentru date deschise, o platformă informală care a reunit atât organizaţiile menţionate mai sus, cât şi universităţi şi cetăţeni, care s-au implicat în evenimente legate de guvernare deschisă: conferinţe, workshop-uri, hackathoane.
În pregătirea implementării noului Plan Naţional de Acţiune 2016-2018, MCPDC propune o formalizare a colaborării dintre reprezentanţi ai societăţii civile şi instituţiile publice, în haina unui Comitet Naţional de Coordonare, care să aibă 6 membri ai instituţiilor publice şi 6 membri ai societăţii civile. Membrii societăţii civile, sugerează ministerul, ar trebui să se aleagă din rândul tuturor persoanelor interesate: organizaţii cu sau fără personalitate juridică, mediul academic, indiferent de implicarea lor în realizarea angajamentelor Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă, printr-un proces auto-determinat, condus şi gestionat de reprezentanţi ai societăţii civile.
Această viziune ofertantă de colaborare a început cu o invitaţie către un grup de organizaţii active în realizarea propunerilor pentru angajamentele pe următorii doi ani sau care şi-au arătat interesul de a colabora pe durata implementării. Alte persoane interesate au fost excluse din start, se informează de pe site. Scădem deci, din ofertă principiul incluziunii, şi mergem mai departe la ce ar trebui totuşi să facă viitorii membri ai comitetului şi la cum se aleg ei.
Ministerului nu îi este foarte clar ce aşteaptă de la cei 6 reprezentanţi. Lansează invitația de auto-desemnare a reprezentanților organizațiilor non-guvernamentale și așteaptă 2 săptămâni rezultatul procesului, deși nu prezintă clar rolul celor 6 membri. Dacă în acest termen organizațiile nu realizează procedurile de selecție, ministerul va desemna cei 6 membri, conform unei proceduri pe care nu o cunoaștem și bifează faptul că a invitat organizațiile să se organizeze și să-și desemneze reprezentanți, dar nu au reușit.
Modelul internațional pe care îl împumută este OGP Steering Committee, comitetul care supervizează întreaga inițiativă, cu toate cele 70 de țări. În Steering Committee sunt reprezentante în mod egal guverne și societatea civilă. Dar SC are rol de co-decizie. Din toate acțiunile de până acum, pare că Guvernul României nu este pregătit să accepte co-decizia asupra Planului Național de Acțiune.
În plus, în cazul României, parteneriatul, ca principiu de lucru, este fragil. Este fragil încă din Planul Naţional, în care nu toate angajamentele sunt asumate de instituţii şi de reprezentanţi ai societăţii civile, este fragil pentru că nu s-a aplicat o procedură unitară de alegere a partenerilor non-guvernamentali de către instituţiile publice responsabile de angajamente şi acum, înainte de începerea implementării devine şi mai vulnerabil, din cauza unui proces prost gestionat, de formalizare a unui comitet, în care Ministerul pentru Consultare pune accentul pe proceduri de selecţie, nu pe rolul membrilor comitetului, ba chiar mai mult, forţează o demonstraţie a incapacităţii ONG-urilor de a-şi desemna reprezentanţi, ceea ce este grav.
Be the first to comment