În dezbatere: legile transparenței decizionale și accesului la informații publice

În data de 28 decembrie 2015, MDRAP și MCPDC au inițiat o dezbatere publică pe marginea legislației accesului la informații de interes public și transparență decizională. Cele două instituții doresc să afle opinii despre oportunitatea revizuirii celor două legi-reper în domeniul transparenței decizionale și al accesului la informații de interes public (legea nr. 544/2001 și legea nr. 52/2003).

Prezentăm în continuare poziția Centrului pentru Inovare Publică în această fază incipientă a dezbaterii.

 

I. Este oportună actualizarea celor două legi?

Răspunsul nostru este da, actualizarea celor două legi este oportună, din următoarele două motive importante:

  • Aducerea în epoca Internetului. Deși ambele legi au o structură robustă, care a rezistat bine în timp, autorii lor nu puteau anticipa evoluția rapidă a noilor tehnologii. Dezvoltarea Internetului, a standardelor de date și a mijloacelor de comunicație constituie elemente care pot facilita decisiv implementarea cu succes a legilor
  • Învățarea din experiență. Aplicarea neîntreruptă a celor două legi timp de mai bine de un deceniu a generat numeroase experiențe concrete și a arătat care sunt punctele lor slabe. Unele dintre acestea pot fi corectate prin modificarea legilor.
  • Corelarea cu alte legi și politici publice. Implementarea legilor vizate a arătat că implementarea legilor luate în considerație depinde și de alte legi, cu care nu sunt întotdeauna corelate.

În același timp, atragem atenția asupra riscului ca inițierea unui proces parlamentar de modificare a legilor în cauză poate avea efecte secundare nedorite, în condițiile unei majorități parlamentare nesigure. Acest lucru nu trebuie să oprească procesul de schimbare, dar trebuie avut în vedere.

În ceea ce privește punctele slabe în implementarea legilor care nu țin de conținutul lor, ci de proasta implementare sau chiar refuzul de a aplica legea, acesta pot fi și trebuie abordate într-un cadru mai larg al reformei administrației. Paradigma guvernării deschise are potențialul de fi un astfel de cadru.

 

II. Principalele teme privind legea accesului la informații de interes public

 Considerăm că următoarele teme trebuie să fie abordate pentru actualizarea legii:

  • Informațiile de interes public publicate din oficiu. Lista acestor informații trebuie actualizată ținând cont de cerințele utilizatorilor, adică ale cetățenilor. Este necesară și o analiză a jurisprudenței generată de legea 544 și centralizarea informațiilor pe care cel puțin o instanță le-a declarat ca fiind de interes public.
  • Introducerea conceptului de date deschise și automatizarea publicării informațiilor. În epoca Internetului, informațiile sunt date, adică pot fi prelucrate de calculator. Legea trebuie să oblige la publicarea cu prioritate a informațiilor în forma electronic și, mai mult, în format deschis, tehnic și legal.
  • Definirea mai clară a excepțiilor și a modului în care sunt folosite. Practica arată că sunt instituții publice care abuzează în mod sistematic de excepția privind informațiile clasificate, utilizând „creativ” legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. Există situații în care șeful unei instituții a emis un ordin prin care clasifică drept secret de serviciu toate informațiile din instituție (ANRM, spre exemplu). Soluția este amendare și a legii 182/2002, pentru a nu mai permite abuzurile.
  • Găsirea unor soluții pentru situațiile conflictuale. Legea actuală prevede ca unică metodă de atac a refuzului de a publica anumite informații apelul la instanță. Practica arată că durata proceselor este foarte mare și de cele mai multe ori la finalizarea lor informațiile sunt deja perimate. Este necesară o discuție pentru găsirea unor metode mai rapide de soluționare a acestor conflicte de interpretare. O posibilă soluție este crearea unei instituții cu rol consultativ, de tip colegiu, care să facă o evaluare a cererii și să emită o recomandare către instituția publică în cauză.
  • Extinderea ariei de cuprindere la alți actori. Este utilă o discuție despre extinderea ariei de cuprindere a legii la actori precum companii cu capital de stat, regii autonome și actori privați care beneficiază de finanțare publică.

 

III. Principalele teme privind legea transparenței decizionale

În ceea ce privește legea 52/2003, considerăm că principalele probleme sunt legate de modul defectuos de implementare și nu de conținutul legii. Ținând cont și de amendamentele aduse în anul 2013, legea este una robustă și, dacă ar fi aplicată corespunzător, ar asigura un cadru foarte bun pentru implicarea publicului în procesul decizional.

În acest context, dacă vorbim de modificarea legii, sunt două teme care ar putea fi abordate:

  • Introducerea unor prevederi privind utilizarea consultărilor on-line. În condițiile în care cetățenii sunt de cele mai multe ori ocupați în timpul programului de lucru, explorarea instrumentelor on-line pentru consultări ține practic de adaptarea legislației la lumea contemporană.
  • Definirea unor sancțiuni eficiente pentru instituțiile și șefii instituțiilor care nu aplică legea transparenței decizionale.
About Ovidiu Voicu 110 Articles
Ovidiu este membru fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.