Mărul otrăvit de la UDMR

UDMR a propus un proiect de lege „care să permită firmelor private să redirecționeze retroactiv, pentru ultimii 7 ani, o parte din impozitul achitat, unui ONG”. Este o propunere care, financiar, avantajează organizațiile non-guvernamentale. Are însă multiple probleme etice: conflict de interese, lipsă de echitate, probleme de transparență și încercarea de a „co-interesa” vocile critice la adresa UDMR. Pentru societatea civilă, este un măr otrăvit de la formațiunea politică.

Conflictul de interese este evident. UDMR este înregistrată ca organizație non-guvernamentală, nu ca partid politic. Adică inițiatorul legii ar fi unul dintre beneficiari. UDMR primește deja subvenții publice în calitate de organizație reprezentând minoritățile naționale. În 2020, a primit 32,3 milioane de lei, iar pentru 2021 suma va crește la aproximativ 37,5 milioane de lei. UDMR refuză constant să furnizeze informații despre ce face cu acești bani. În ultimul an, UDMR a mai încercat să introducă amendamente prin care să se avantajeze, spre exemplu să se excludă pe sine de la obligațiile privind declararea benficiarilor legali sau de la accesul la informații de interes public.

Discuția despre echitate începe atunci când vedem suma estimată de inițiatori, adică 2 miliarde de lei anual. Așa cum este descris proiectul de lege, ar urma să fie o retroactivitate graduală, în fiecare an mergând mai înapoi în spate, până la 7 ani. Totuși, vorbim de 14 miliarde de lei, o sumă importantă. Cu certitudine există ONG-uri care fac servicii publice remarcabile, și care ar face minuni cu acești bani. Dar există tot felul de Cumpănași și Alistari (și mulți alții), abonați deja la bani publici. Mă tem că aceștia din urmă ar fi mult mai iuți să primească „belșugul” propus de UDMR. Să nu mai vorbim de Uniune în sine.

Ceea ce ne duce la problema de transparență. Acești bani, redirecționați din impozit, rămân bani publici. Ei sunt parte din taxele plătite. Cheltuirea lor de către beneficiari ar trebui să fie complet transparentă, iar acest lucru nu se întâmplă. Nu e o problemă atunci când vorbim de mici organizații care primesc sume derizorii. Propunerea UDMR însă ridică foarte mult ștacheta, și se poate antici că ar exista tentația unor mici tunuri. Încă din 2018, Curtea de Conturi a recomandat Ministerului de Finanțe să introducă mecanisme eficiente de verificare a felului cum sunt folosiți banii publici redirecționați din impozitul pe profit. Încă nu s-a întâmplat acest lucru.

UDMR a fost în ultimele luni ținta criticilor societății civile, iar propunerea poate fi privită ca o metodă de a co-interesa vocile critice. Partidul comunității maghiare a devenit cea mai retrogradă formațiune din actualul Parlament. Blochează sistematic reformele, fie că vorbim de reforma justiției, de Codul Electoral, sau de reforma administrației. La începutul acestui an, UDMR a blocat îmbunătățirea legii accesului la informații de interes public pentru că nu dorește să spună ce face cu banii primiți.

O discuție despre creșterea sprijinului statului pentru societatea civilă, inclusiv prin mecanisme fiscale este necesară. Discuția ar trebui însă să pornească de la transparență și echitate, adică sprijinul să meargă acolo unde este mai mare nevoie și cu mecanisme eficiente de control. Ceea ce oferă UDMR este un măr otrăvit.

(Image by Amber Avalona from Pixabay)

About Ovidiu Voicu 102 Articles
Ovidiu este membru fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.