Noi partide politice: un decembrie aglomerat la Tribunalul București

Luna decembrie a fost una aglomerată la Tribunalul București. Nu mai puțin de 21 de partide politice au așteptat validarea cererilor de înființare. La jumătatea lunii, cu puțin înainte de vacanța judecătorească, lucrurile se prezintă în felul următor:

  • 2 dosare au fost respinse. Este vorba despre Uniunea pentru Rădăuți (aflat la a doua încercare) și de Partidul Alternativa Civilă
  • 1 partid și-a retras dosarul, și anume Partidul pentru Iași
  • 1 cerere, a Partidului Uniunea Populară Social Creștină, a fost anulată
  • Termenele a 4 partide au fost amânate pentru pronunțare în luna ianuarie 2016. Dintre acestea, Partidul Democrație Directă Sarmisegetuza a ajuns deja la al 7-lea termen, Partidul Vâlcea Turistică la al 3-lea termen, Partidul Renașterea Săcălazului la al 3-lea termen. Pronunțarea în privința dosarului Partidului Țării Făgărașului a fost de asemenea amânată pentru 2016, din cauza unor greșeli procedural ale membrilor fondatori (mai exact, nu au depus taxa judiciară de timbre, fiind notate de asemena nereguli cu conformarea înscrisurilor
  • Mișcarea Populară, Partidul Unității Sociale din România, Partidul Neosocialist, Partidul Alianța pentru Domnești și Partidul Societății Ieșene au fost admise.
  • Până la vacanța judecătorească se vor mai judeca dosarele următoarelor partide: Partidul Lista Națională, Mișcarea pentru Medgidia, Forța Identității Naționale, Partidul Forța Națională
  • În afara acestor 21 de partide, în luna decembrie au fost depuse alte 3 dosare, ale partidelor Dreptate și Demnitate, Social Democrat Independent, al Romilor Democrați.

Remarcăm faptul că Mișcarea Populară a avut unul dintre cele rapide procese: pe data de 2 noiembrie a depus dosarul, pe data de 11 decembrie a avut loc procesul, decizia fiind dată pe 15 decembrie. Mișcarea Populară este fondată de echipa lui Traian Băsescu, de unde și coincidența de nume cu Partidul Mișcarea Populară (probabil că acesta din urmă va fi radiat).

Notabilă este și admiterea Partidului Neosocialist, unul dintre puținele partide de orientare socialistă a căror cerere a fost aprobată până în prezent de Tribunalul București. Pe această listă scurtă se mai află Partidul Ecologist Socialist Român, Partidul Comunitar Român precum și Partidul Social Democrat al Muncitorilor al lui Miron Cozma, partid aprobat în urma deciziei Curții de Apel București, fiind respins în primă instanță de Tribunalul București.

Dintre partidele ale căror procese nu au avut încă loc, 3 dintre acestea sunt naționaliste: Partidul Lista Națională, Forța Identității Naționale și Partidul Forța Națională. În timp ce nu deținem multe informații cu privire la ultimele două, Lista Națională este formațiunea politică a Ion Coja, personaj ale cărui efuziuni naționaliste, rasiste și anti-semite sunt cunoscute.

Nu în ultimul rând, observăm o ascensiune a partidelor locale, majoritatea localizate în Iași (Partidul Societății Ieșene, Partidul Renașterea Săcălazului, Partidul pentru Iași, Partidul Alternativa Civilă). Denumirea unora dintre aceste partide locale face apel la istoria mai mult sau mai puțin recentă (vezi de exemplu Partidul Țării Făgărașului). Partidul Vâlcea Turistică, Partidul Alianța pentru Domnești, Mișcarea pentru Medgidia și Uniunea pentru Rădăuți sunt de asemenea dovezi ale faptului că noua lege a partidelor politice facilitează agregarea intereselor locale și are potențialul de a aduce pe agenda publică probleme locale, care nu pot fi sesizate de partidele mainstream.

Vă amintim că Centrul pentru Inovare Publică va continua să monitorizeze înregistrarea noilor partide, iar informațiile actualizate le găsiți în acest articol (click pentru a urma link-ul).

About Adelin Dumitru 18 Articles
Adelin Dumitru a absolvit Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București și urmează în prezent un masterat de Teorie și Analiză Politică. Adelin coordonează în prezent proiectul “Legea partidelor politice: bariere și oportunități”. Printre domeniile de cercetare preferate se numeră partidele politice, dreptatea distributivă, democrația deliberativă și teoria alegerii sociale.