Modificările aduse de Parlament la Legea Partidelor Politice (LPP), prin legea 114/2015, revoluționează modul de înregistrare a noilor partide. Oricare 3 cetățeni pot înființa un partid politic. Putem vorbi acum de partide locale, o oportunitate reală pentru grupuri civice de a se implica activ în viața politică a comunităților. Rămân sau apar noi bariere, dezavantajând sau împiedicând participarea partidelor mici. Pentru a evita radierea automată, un partid trebuie să depună candidaturi în minim 75 de localități, sau o listă completă într-un județ, la alegerile parlamentare. Pragul electoral rămâne ridicat, la 5%, iar generoasa finanțarea publică nou introdusă este condiționată de trecerea acestui prag.
Chiar și în aceste condiții, legea creează oportunități evidente pentru re-așezarea vieții politice, cel puțin la nivel local. Nu este o surpriză că la 3 luni de la publicarea legii au fost deja înregistrare 23 de cereri de înființare a unor noi partide, dintre care 8 sunt deja admise (detalii la final).
Pentru a fructifica oportunitatea și a contribui efectiv la reformarea clasei politice, cetățenii trebuie să afle despre schimbări, să aibă încrederea de a le folosi și tăria de a depăși barierele. Centrul pentru Inovare Publică își propune să contribuie la îndeplinirea acestor condiții, fără să fie influențat de orientare politică sau ideologie. În cadrul acestui proiect, vom urmări două direcții de acțiune:
- Informarea cetățenilor despre noile oportunități oferite de Legea Partidelor Politice.
- Monitorizarea implementării LPP pentru identificarea potențialelor bariere în calea dreptului la asociere politică.
Centrul pentru Inovare Publică este sprijinit în acest demers de Fundația pentru o societate deschisă. Redăm în continuare comunicatul de presă publicat de cele două organizații.
Pe 20 mai 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea 114/2015 privind modificarea legii partidelor. A intrat astfel în vigoare prevederea care permite înființarea partidelor politice cu doar trei membri fondatori, față de numărul anterior de 25.000. Partide locale, regionale, naționale, figuri noi, dar mai ales vechi, viziuni scoase demult în afara legii, dar și promisiuni de dezvoltare au apărut în spațiul public odată cu modificare legii partidelor în mai 2015. Efectele schimbării legii, după 3 luni, în cifre: 23 de cereri noi de înființare a unui partid, 6 cereri deja depuse la momentul adoptării, care se analizează după noile criterii, 8 partide admise de Tribunal, 2 respinse, 19 în curs de judecare.
Numărul formațiunilor care vor să fie active pe scena publică este în creștere, iar scăderea numărului de membri fondatori ai unui partid la 3 este un avantaj important în primul rând pentru cetățenii care vor să se implice politic la nivel local și care pot, mai apoi, să capete reprezentativitate la nivel național.
Ce știm despre nou-înființatele partide?
Între cererile admise sunt în principal partide ale căror comitete de inițiativă își anunțaseră deja intenția de a crea noi formațiuni politice înainte de schimbarea legii. Astfel, regăsim pe listă Partidul M10, condus de Monica Macovei, Partidul Național Democrat, desprins din fostul PPDD sub conducerea deputatului Daniel Fenechiu. A fost admis Partidul Noua Românie, un partid de centru dreapta. De asemenea, au fost aprobate cererile unor grupări cu puternică înclinație naționalist-conservatoare, conduse de foști parlamentari PRM, foști „revoluționari” sau ofițeri în rezervă: Frontul Demnității și Identității Naționale, Blocul Unității Naționale, Partidul Național Pentru Patrie. O parte din fostul Partid Conservator, sub conducerea unei angajate a departamentului de marketing de la Antena 3 și având-o ca membru pe Maria Grappini, au înființat Partidul Puterii Umaniste. Prezența originală pe lista partidelor admise este Partidul pentru Dezvoltare și Progres Social, cu sediul în comuna Popricani, județul Iași, despre care nici Google nu are foarte multe informații.
Pe lista de așteptare
Lista partidelor în curs de înființare este mai diversă și anunță o campanie electorală pentru alegerile locale cel puțin interesantă. Sunt mai multe formațiuni cu un vădit caracter local sau regional: Partidul pentru Argeș și Muscel, Uniunea Salvați Bucureștiul, Partidul Gălățenilor, Partidul Botoșănenilor, Partidul Vrancea Noastră, Partidul Transilvania Democratică, Partidul Vâlcenilor, dar și Partidul Vâlcea Turistică. Totuși, multe dintre acestea sunt conduse de foști și actuali politicieni aflați în conflict cu propriile formațiuni și care caută să se reinventeze politic. Putem adăuga și Partidul Oamenilor Liberi, la inițiativa unui cunoscut activist târg-mureșean, Dan Mașca, unul dintre cei mai activi militanți pentru simplificarea legii partidelor.
Dintre denumirile care ne fac atenți, consemnăm Partidul „Democrație Directă Sarmisegetuza” și Partidul Getodacia, a căror trimitere istorică este încă neelucidată. Partidul Noua Dreaptă este expresia politică a cunoscutei mișcări neo-legionare. Cea mai recentă cerere de înființare a fost depusă de Partidul Justiție și Dezvoltare. Nu știm dacă are vreo legătură cu puternicul partid turc de guvernare, care are un nume similar și este condus de premierul Erdogan.
Respins
Cele două partide respinse sunt Partidul Comuniștilor și Partidul Comunist Român, ambele lovindu-se de decizia de a scoate în afara legii PCR, luată imediat după Revoluția din decembrie 1989.
O observație
Înființarea unui partid nou nu este întotdeauna o formalitate. În situații bune sunt formațiunile care au primit un răspuns pozitiv la primul termen de judecată, de obicei la aproximativ o lună de la depunerea actelor. Dar sunt și dosare ajunse la al treilea sau chiar al patrulea termen, unele la peste trei luni de la inițierea acțiunilor. Foarte probabil că cetățenii cu mai puțină experiență juridică și politică vor avea nevoie de instrumente de sprijin pentru a depăși mai ușor faza procedurală.
Pentru că partidele politice rămân vehicule esențiale pentru funcționarea democrației Fundația pentru o societate deschisă și Centrul pentru Inovare Publică va monitoriza aplicarea noii legi a partidelor și felul în care noile formațiuni participă la alegeri. Vom publica periodic un sumar al cererilor înregistrate la Tribunal pentru constituirea unor noi partide. Vom contacta reprezentanții noilor formațiuni pentru a afla mai multe despre intențiile și programele lor, dar și pentru a construi, pe baza experienței lor, ghiduri pentru cetățenii ce doresc să se implice în politică. Nu în ultimul rând, vom urmări felul în care prevederile privind dizolvarea partidelor ce nu depun un număr minim de candidaturi afectează sau nu calitatea democrației.
