Ieri, 10 februarie, Ministerul Educației a publicat pe pagina de Internet un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea Legii Educației Naționale. Acesta face parte din planul mai larg de re-organizare a modului în care este acordat și se retrage titlul de doctor. A fost precedată de o altă ordonanță, care a modificat legea 206/2004 (privind etica în cercetare) și va fi probabil urmată de hotărâri de guvern prin care se modifică codul de conduită în cercetare.
Proiectul de ordonanță propus în dezbatere nu face decât să amâne discuția de fond. Ceea ce face este să abroge întregul pachet de norme din Legea Educației Naționale care descriu procedura de susținere a tezei de doctorat și primire a titlului de doctor și să îl mute într-un act de nivel inferior, o hotărâre de guvern ce va fi emisă ulterior.
Proiectul introduce și o controversată relativizare a caracterului public al tezei de doctorat. Astfel, art. 168, alin. (9) al legii educației naționale spune că tezele sunt documente publice, fără excepții. Este de altfel articolul în baza căruia jurnaliștii au obținut acces la tezele de doctorat ale unor demnitari, arătând că sunt plagiate. Ministerul dorește acum să relativizeze caracterul public al tezei, introducând următorul paragraf:
„(9^1) Condițiile și etapele în care teza de doctorat devine document public sunt stabilite prin codul studiilor universitare de doctorat.”
Privind la practica altor țări, găsim într-adevăr situații în care tezele de doctorat, prin excepție, pot să rămână protejate pe o perioadă de timp determinată, în unele situații clar definite. Acestea sunt legate fie de posibila exploatare economică (patentare), fie de oportunitatea de a publica în reviste peer-reviewed, care pun condiții de acest tip. Este mai ușor să soliciți astfel de excepții acolo unde finanțarea este preponderent privată. Argumentele de tip economic sunt mai puternice, pentru că ele caută un echilibru între dreptul la informare și interesul dezvoltării economice.
În România, unde cercetarea doctorală este aproape exclusiv publică, ar fi necesară o discuție asupra excepțiilor. Însă aceasta trebuie să se facă cu păstrarea caracterului public al tezei de doctorat, și prevederea clară că orice embargou la publicare trebuie să constituie o excepție, în situații clar definită și pe timp limitat. Aceste prevederi trebuie să fie în lege, și nu în acte inferioare.
Proiectul de ordonanță a stârnit deja numeroase reacții în spațiul public. Multe articole arată o neîncredere ridicată în Minister, mai ales după ce astfel de prevederi au fost introduse neașteptat, fără un anunț prealabil.
În interesul publicului, și în baza legii transparenței decizionale, Centrul pentru Inovare Publică a transmis Ministerului o solicitare scrisă pentru a organiza o întâlnire pe marginea proiectului propus. Art. 6, alin. 7 din Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică prevede că organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de lege este obligatorie dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociație legal constituită.
Găsiți aici textul solicitării transmise. Invităm și alte organizații legal constituite să facă solicitări similare, pentru a obține de la guvernanți acel nivel de transparență pe care altfel îl clamează în declarații publice.
Be the first to comment