În ultimii trei ani statele europene se confruntă tot mai intens cu provocarea recepției și integrării victimelor atrocităților din Siria, și nu numai. Numărul celor care fug de conflict crește, iar capacitatea de primire și integrare este greu de menținut în statele cele mai afectate. În încercarea de a împărți cât mai echitabil acest efort, la nivelul Uniunii Europene a fost creat mecanismul de relocare al refugiaților. România, alături de alte state din Europa Centrală, și-a asumat în 2015 sarcina de a primi, până la sfârșitul lui 2017, peste 6000 de refugiați prin acest mecanism. Probabilitatea să atingă această cifră este destul de scăzută, dar vom analiza cauzele acestei situații în articole viitoare
În acest context, pentru prima dată, Comisia Europeană a finanțat un consorțiu format din 17 organizații neguvernamentale și universități din 15 state membre UE, care implementează un proiect de cercetare și analiză a sistemelor naționale de integrare – NIEM: Măsurarea și îmbunătățirea integrării refugiaților, solicitanților de azil și refugiaților. Centrul pentru Inovare Publică este partenerul din România al proiectului NIEM.
Cum pot statele membre UE să construiască un sistem de integrare cât mai asemănător la nivelul tuturor statelor membre? Care sunt cele mai importante bariere în calea integrării și cum pot fi eliminate? Sunt câteva dintre întrebările proiectului NIEM.
NIEM identifică cele mai importante probleme și bariere în integrarea refugiațior în cele 15 state, propune soluții și își propune să îmbunătățeasă colaborarea între autoritățile statelor implicate în proiect.
Pentru a reuși acest lucru vor fi desfășurate două tipuri de activități: (1) de cercetare și analiză comparativă a politicilor de integrare din cele 15 țări membre UE; (2) de consultare cu actorii guvernamentali și neguvernamentali implicați în procesul de integrare al refugiaților și a persoanelor beneficiare de protecție internațională pentru a testa și îmbunătăți instrumentul de analiză.
Etapa de cercetare și analiză va urmări patru mari dimensiuni ale integrării:
- condițiile generale de recepție solicitanților de azil
- integrarea lor juridică: obținerea unei reședințe legale, posibilitatea de reunificare cu familia din țara de origine, posibilitatea de a accesa cetățenia țării-gazdă
- integrarea socio-economică: accesul la locuire, la piața muncii, la educație vocațională/profesionalizare, la servicii de sănătate și alte măsuri de protecție socială
- integrarea socio-culturală: acces la educație, la învățarea limbii țării-gazdă și orientare socio-culturală.
Aceste 4 dimensiuni au fost traduse în 169 de indicatori care analizează, pentru fiecare dintre domeniile de mai sus:
- prevederile legilor și politicilor de integrare și alinierea acestora la standardele minime de integrare asumate de UE;
- practicile locale și infrastructura integrării, altfel spus cum sunt implementate la nivel local legile și politicile menționate mai sus, atât de autorități publice cetrale, locale, cât și de entități private ;
- resursele financiare alocate tuturor procedurilor de integrare și proveniența acestora (bugete locale, centrale sau fonduri UE);
- satisfacția beneficiarilor acestor prevederi și proceduri.
Proiectul se desfășoară pânâ la mijlocul anului 2021 în Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia.
Detalii despre evoluția proiectului sunt disponibile pe www.forintegration.eu/ și pe www.inovarepublica.ro
Mai multe informații despre indicatorii integrării, care vor fi urmăriți în proiect se găsesc in infograficul de mai jos.
