Partide și alianțe înscrise în cursa alegerilor locale

Pe 7 aprilie s-a încheiat prima etapă în cursa pentru alegerile locale: formațiunile politice ce doresc să participe și-au înregistrat siglele la Biroul Electoral Central. Au fost admise 114 formațiuni. Între ele, am numărat 39 de partide cu ambiții la nivel național; 13 partide județene sau locale; 48 de alianțe electorale județene sau locale; și 15 organizații ale minorităților naționale.

BEC a respins înregistrare a șapte partide, toate locale, pentru că nu au încă personalitate juridică. Toate șapte sunt în situația ingrată de a fi primit o decizie favorabilă din partea Tribunalului București și/sau a Curții de Apel București, dar nu au fost încă înregistrate formal în Registrul Partidelor Politice, pentru că judecătorii nu au redactat și comunicat deciziile.

Nu este obligatoriu ca toate aceste formațiuni să participe la alegeri. Urmează etapa strângerii de semnături în toate circumscripțiile în care vor să propună candidați. Unele vor reuși, altele poate nu. Dar nu se pot adăuga noi partide în această etapă. În schimb, se vor adăuga candidații independenți. Pentru toți competitorii, partide, alianțe sau independenți, termenul pentru depunerea candidaturilor este 26 aprilie.

Dintre cele 52 de partide, puțin peste jumătate, adică 28, sunt partide noi, înregistrate după modificarea legii. Între ele, evident, toate cele locale. Suntem deci departe de o inflație de partide ca urmare a relaxării condițiilor de înființare. Vom reveni la partidele noi în zilele următoare. Pentru început, să trecem în revistă formațiunile politice ce au trecut de această etapă pe categorii.

I. Partide la nivel național

Am inclus în această categorie partidele care au intenția să depună candidați în cel puțin două județe. Nu ne așteptăm ca toate acestea să candideze în toate județele. Spre exemplu, partidele maghiare vor candida în comunitățile cu etnici maghiari. Unele partide par a fi vehicule pentru unul sau câțiva politicieni rămași fără sprijinul partidelor mari. Iar unele dintre partidele noi nu vor avea resurse pentru a depunde candidaturi în multe județe.

Dintre cele 39 de partide din această categorie, 24 sunt „vechi”, din cele care s-au înființat cu 25.000 membri fondatori, iar 15 sunt noi, înființate după modificarea legii. Lista este mai jos.

[gdoc key=”https://docs.google.com/spreadsheets/d/1Sc69lgpQ1SgaMT7Xp5FjSCSqcJFarUcjz1UlDz-R0ic/edit” title=”Partide la nivel național” datatables_paging=”false” lang=”ro”]

II. Partide județene și locale

Doar 13 partide locale au reușit să parcurgă întreaga procedură pentru înregistrare și să se înscrie în cursă. Rămâne de văzut câte dintre ele vor strânge și semnăturile necesare pentru a propune candidați. Între ele, am găsit 4 partide cu ambiții județene (am inclus aici Uniunea Salvați Bucureștiul) și 9 care se concentrează strict pe o localitate.

[gdoc key=”https://docs.google.com/spreadsheets/d/1Sc69lgpQ1SgaMT7Xp5FjSCSqcJFarUcjz1UlDz-R0ic/edit#gid=217687665″ title=”Partide la nivel național” datatables_paging=”false” lang=”ro”]

III. Alianțele electorale județene sau locale

Alianțele electorale sunt cele înființate exclusiv pentru un scrutin. Astfel ele se deosebesc de alianțele politice, care au o durată de viață mai lungă. Pentru alegerile locale, o alianță electorală poate fi națională, județeană sau locală. În cazul acestui scrutin, nu s-a înscris nicio alianță electorală, ci doar 48 de alianțe electorale județene sau locale. În cele mai multe dintre acestea, adică 39, regăsim PSD, în alianță fie cu ALDE, fie cu UNPR, ceea ce nu face decât să confirme apropierea între formațiunile respective.

PNȚCD pare a fi cel mai descentralizat – sau cel mai oportunist – partid. Nu are o problemă în a fi aliat undeva cu M10, altundeva cu PNL și în altă parte cu UNPR. Dintre toate partidele noi, singurul care a intrat într-o alianță electorală este M10, pentru a susține, la Craiova, un candidat care până mai ieri era la PNL. Două alianțe ies în evidență prin numărul mare de membri: la Baia-Mare, patru formațiuni s-au așezat în trena primarului în funcție, iar la Târgu-Secuiesc toate formațiunile ne-maghiare au format o alianță.

[gdoc key=”https://docs.google.com/spreadsheets/d/1Sc69lgpQ1SgaMT7Xp5FjSCSqcJFarUcjz1UlDz-R0ic/edit#gid=358082588″ title=”Partide la nivel național” datatables_paging=”false” lang=”ro”]

IV. Organizații ale minorităților naționale

Se știe că organizațiile minorităților naționale au un statut aparte în România, putând să candideze în alegeri deși sunt înregistrate ca ONG-uri. 15 dintre ele vor propune candidați și ne așteptăm să se comporte ca partide locale sau regionale, adică să candideze doar în comunitățile unde există un procent mai mare de cetățeni din minoritatea respectivă.

Legea alegerilor pune condiții foarte restrictive pentru alte organizații decât cele deja reprezentate în Parlament. Spre exemplu, dacă o a doua organizație a sârbilor ar dori să propună candidați, ar avea nevoie de 25.000 de semnături doar ca să se înscrie în alegeri. Este probabil motivul pentru care mai multe organizații ale maghiarilor sau romilor au preferat să își fondeze partide politice, cu doar 3 membri fondatori. Pe acestea le regăsim în prima categorie.

[gdoc key=”https://docs.google.com/spreadsheets/d/1Sc69lgpQ1SgaMT7Xp5FjSCSqcJFarUcjz1UlDz-R0ic/edit#gid=1896390499″ title=”Partide la nivel național” datatables_paging=”false” lang=”ro”]

Mai multe informații despre partide noi

Centrul pentru Inovare Publică monitorizează dinamica apariției noilor partide și aplicarea legii partidelor politice. Puteți vedea aici, cu actualizare zilnică, centralizarea cererilor înregistrate la Tribunalul București.

Periodic, publicăm articole pe această temă. Puteți citi aici toate aceste articole.

Monitorizarea este posibilă cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, prin proiectul „Legea Partidelor Politice : bariere și oportunități”, despre care puteți afla mai multe informații în această pagină. Opiniile exprimate aparțin exclusiv Centrului pentru Inovare Publică.