Partidele politice finanțate din fonduri publice sunt obligate să furnizeze, din oficiu și la cerere, informații de interes public. Niciunul nu o face din oficiu. Am solicitat, în scris, partidelor parlamentare informațiile de bază prevăzute de lege. Din cele nouă partide contactate (am inclus partidele prezente în Parlament în mandatul precedent), au răspuns patru, dar doar unul (USR), ne-a furnizat informațiile cerute, (aproape) integral. Cu celelalte opt probabil ne vom întâlni în instanță.

Demersul nostru are ca principal obiectiv să obținem aceste informații de bază de la toate partidele, pentru a prezenta publicului o imagine completă cu privire la principalele formațiuni politice din România. În secundar, dorim să ajutăm partidele să se conformeze voluntar cerințelor legii.

Ce informații am solicitat?

sursele financiare și bugetul partidului pentru anul 2020;
cel mai recent bilanț contabil întocmit și depus conform legislației fiscale;
cel mai recent raport financiar depus la Autoritatea Electorală Permanentă;
bugetul pentru anul 2021;
lista achizițiilor de bunuri și servicii realizate în cursul anului 2020, incluzând următoarele informații:
- numele furnizorului (anonimizat pentru persoane fizice, dacă este cazul);
- data achiziției;
- suma plătită.

Punctele 1, 2 și 4 reprezintă informații definite de lege ca disponibile din oficiu, deci care ar fi trebuit să se afle deja pe paginile de Internet ale partidelor. Nu se regăsesc acolo la niciunul.

La punctul 3, este un document prevăzut explicit de legea finanțării partidelor, deci unul obligatoriu să existe. Autoritatea Electorală Permanentă va publica la un moment dat aceste rapoarte, dar cu o întârziere.

Iar la punctul 5, în mod evident informațiile se încadrează în definiția informațiilor de interes public, chiar dacă nu se află printre informațiile ce se comunică din oficiu. De altfel, o altă prevedere explicită a legii (art. 11^1), spune că „orice autoritate contractantă, astfel cum este definita prin lege, are obligația să pună la dispoziția persoanei fizice sau juridice interesate, în condițiile prevăzute la art. 7, contractele de achiziții publice.” Am cerut doar lista, nu și contractele în sine, pentru a ușura comunicarea.

Am cerut toate aceste informații într-un format deschis, sau cel puțin prelucrabil automat, așa cum prevăd normele de implementare ale Legii nr. 544/2001.

Cum (nu) au răspuns partidele?

Legea spune că informațiile solicitate trebuie transmise 10 zile, sau maxim 30 dacă cererea e complicată. În caz de refuz, acesta trebuie trimis în 5 zile. Normele de aplicare a legii precizează că termenele se calculează de la data înregistrării solicitării și că nu intră în calculul termenelor ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește, iar când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.

Am preferat să trimitem solicitări pe hârtie, prin poștă, pentru a avea o evidență exactă a termenelor, și pentru a evita o interpretare abuzivă a legii, în care doar solicitările cu semnătură olografă sunt acceptate. Am trimis toate cererile pe 23 februarie, așa încât ele au fost recepționate între 26 februarie și 5 martie.

Partidul Social Democrat (PSD) a primit cererea noastră pe 26 februarie, și a răspuns pe 4 martie, deci în termenul legal. Răspunsul a fost însă incomplet. În răspunsul său, PSD ne-a comunicat:

A enumerat sursele financiare, dar ne-a comunicat doar sumele primite de la bugetul de stat, din subvenții, deși legea nu face o astfel de distincție.
Ne-a furnizat un link către cel mai recent bilanț contabil (2019), pe pagina AEP.
Similar, un link către cel mai recent raport depus la AEP, tot pe pagina AEP.
În loc de bugetul pe 2021, informații doar despre subvențiile primite în primele două luni.
PSD a refuzat să ne comunice lista contractelor de achiziții publice, considerând că excedează prevederilor legii.

Informații sunt incluse într-un document PDF, scanat imagine, foarte neprietenos. Spre exemplu, pentru a regăsi documentele de la punctele 2 și 3, ar trebui să copiem de mână link-ul din text.

Am revenit către PSD cu explicații privind lipsurile din răspunsul transmis, dar nu am mai primit niciun răspuns.

Răspunsul PSD, trimis prin email, a inclus la CC adresa unei cunoscute case de avocatură, lucru pe care l-am considerat un subtil gest de intimidare.

Partidul Libertate Unitate Solidaritate (PLUS) a primit solicitarea pe data de 26 februarie și a răspuns inițial pe 9 martie, deci puțin în afara termenului. Răspunsul a fost incomplet și am solicitat informații suplimentare, pe care le-am primit pe data de 29 martie, adică tot puțin în afara termenului. După completări, avem următoarele răspunsuri:

Ca și PSD, PLUS consideră că doar veniturile din subvențiile publice fac obiectul legii, și ne-a comunicat doar sumele primite de la bugetul de stat în 2021.
Am primit o copie a celui mai recent bilanț contabil depus (2019).
Am primit o copie a celui mai recent raport depus la AEP.
PLUS consideră că fiind o asociație, nu are obligația unei instituții publice de a avea un buget conform reglementărilor în vigoare. Deci nu ne-a comunicat nimic.
Am primit o listă a contractelor încheiate de PLUS, dar doar din sumele primite ca subvenție, și fără numele contractorilor (persoane juridice). PLUS pretinde că are nevoie de acordul lor pentru a ne comunica numele.

Toate informațiile primite sunt în documente PDF.

Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) a primit solicitarea pe 26 februarie și a răspuns pe 10 martie. Nu doar că a răspuns cu întârziere, dar a și refuzat să ne comunica informațiile solicitate, spunând că AUR doar începând cu acest an primește subvenții (anterior nu a fost în Parlament), și deci nu are nimic a ne spune. În schimb, ne-au invitat la o discuție la sediul lor.

Sunt multe exagerări în această interpretare. În primul rând, nu spune nicăieri în lege că informațiile publice se limitează la timpul prezent. Cum ar fi ca o instituție publice să refuze să îmi comunice informații din anul 2000, pentru că atunci nu exista legea? Apoi, fapt e că AUR este eligibilă pentru decontarea campaniei electorale din anul 2020, din bani publici, și e doar o întârziere administrativă că nu a primit banii în cont înainte de finalul anului. În fine, chiar dacă am accepta că AUR este subiect al legii doar din anul 2021 (lucru cu care nu suntem de acord), tot nu am primit nimic legat de acest an.

Am transmis aceste obiecții către AUR, dar nu au mai răspuns nimic. Am acceptat și oferta de a ne întâlni, dar după ce primim informațiile, și când mai trece pandemia sau online.

Uniunea Salvați România (USR) a primit solicitarea pe 3 martie și a răspuns pe 23 martie. Este în afara termenului de 10 zile, dar în cel de 30 de zile. Important este că am primit (aproape) tot ce am cerut:

Bugetul pe 2020, cu toate sursele de finanțare, și defalcat pe capitole de cheltuieli. Nu este pe conturi, ca bugetele instituțiilor publice, dar nu am cerut asta, pentru că orice organizație își face bugetul conform propriilor reguli interne.
Bilanțul pe 2019.
Ultimul raport depus la AEP.
Draftul de buget pe 2021, și un sumar al execuției pentru ianuarie 2021 (dar doar pentru banii din subvenție).
Un extras al plăților făcute către terți, exportat din sistemul contabil folosit, cu anonimizarea numelor persoanelor fizice. Aici este o problemă: e mai greu de lucrat cu informația și, în unele cazuri, nu e clar cine este contractorul. Legea spunea că informațiile se dau în formatul în care sunt și instituția nu are obligația de a face prelucrări, deci USR s-ar putea prevala de această prevedere. Poate ar fi trebuit să cerem direct copii după contracte, cum prevede legea?

Toate informațiile primite sunt în documente PDF.

Partidul Național Liberal (PNL) a primit solicitarea pe 4 martie și a răspuns pe 1 aprilie, fără însă a ne oferi niciuna din informațiile solicitate. În ce privește bugetul, PNL susține că nu este obligatorie alcătuirea acestuia, deci nu are; pentru sursele bugetare, în răspuns au fost enumerate cele prevăzute de legea finanțării partidelor, fără alte informații. Pentru bilanțul contabil, am fost trimiși pe site-ul partidului. Iar în ce privește contractele, PNL a invocat excepția cu privire la secretul comercial, afirmând că partidele nu se supun legislației privind achizițiile publice.

Nu au răspuns:

Partidul Mișcarea Populară (PMP) (26 februarie)
Partidul Alianța Democraților și Liberalilor (ALDE) (26 februarie)
Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) (26 februarie)

De la Partidul Pro România (PRO) plicul s-a întors neatins. Inițial am presupus că partidul nu mai există, după eșecul de la parlamentare, dar am observat că primește încă subvenții, pentru aleșii locali pe care îi are. Căutăm o cale să ajungem la ei.

Ce am aflat și ce vom face în continuare

Din 9 partide contactate, au răspuns 5. Unul singur, USR, ne-a furnizat informațiile cerute. Noi vrem totuși informațiile și de la celelalte, deci ne vedem nevoiți să le cerem în instanță.

Au apărut și câteva întrebări privind interpretarea legii:

Obligația de transparență se referă doar la banii din subvenții, sau la tot bugetul partidului? Noi credem că la tot bugetul partidului, atât în litera cât și în spiritul legii. Până la urmă, aceste organizații ne reprezintă și iau decizii pentru noi.
Apare obligația de transparență și pentru informațiile primite înainte de a începe să primească subvenții? Răspunsul nostru este da, pentru că legea nu face nicio diferență și, din nou, aceste partide ne reprezintă.
Sunt partidele obligate să furnizeze contractele de achiziții, inclusiv numele contractorilor? Din nou, răspundem da, pentru că aceste informații sunt în mod evident de interes public.

După acest schimb de scrisori cu partidele, am constat și că niciunul nu s-a conformat legii: niciun partid parlamentar nu are pe pagina de Internet secțiunea cu informații comunicate din oficiu, așa cum le cere legea.

Prin urmare, am acționat în judecată 8 dintre cele 9 partide (cu excepția USR, de la care am primit informațiile cerute). Într-un articol viitor, vă vom spune cum decurg lucrurile în instanță.