Solidaritatea nu este un delict. Cetățenii europeni își reclamă dreptul de a ajuta refugiații și instituțiile naționale sau europene responsabile de integrare, fără să fie amendați sau amenințați cu închisoarea. Prin strângerea unui milion de semnături în cel puțin 7 state membre, cetățenii pot modifica regulile europene. Românii pot contribui la inițiativa cetățenească europeană prin strângerea a cel puțin 24.000 de semnături, printr-un formular sau online, pe www.weareawelcomingeurope.eu.
Azi, 20 iunie 2018, de Ziua Mondială a Refugiatului, Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților lansează strângerea de semnături pentru prima inițiativă cetățenească europeană care vrea să modifice regulile europene pentru refugiați și migranți-We are a welcoming Europe. Inițiativa a fost deja lansată în Belgia, Italia, Franța, Luxemburg, Finlanda și Grecia, România fiind a 7-a țară din UE în care societatea civilă susține decriminalizarea ajutorului oferit refugiaților și încurajează cetățenii să semneze pentru o Europă solidară.
Inițiativa cetățenească europeană cere:
- Eliminarea sancțiunilor contra cetățenilor europeni care oferă ajutor umanitar refugiaților.
În 12 din cele 28 de țări europene, inclusiv în România, poți fi amendat, acuzat de trafic de persoane și riști să faci închisoare, dacă distribui alimente, cumperi un bilet de tren sau oferi cazare unui refugiat care nu a fost încă înregistrat de instituțiile statului. În Franța, în Danemarca, cetățenii au fost judecați pentru că au salvat din apa înghețată, au adăpostit refugiați, sau pentru simplul fapt că le-au oferit o cafea și un pachet de biscuiți. La nivelul Uniunii Europene, nu există o delimitare clară între ajutor umanitar, trafic de persoane sau facilitarea șederii ilegale, fiecare țară are reglementări diferite, care de multe ori sancționează solidaritatea. Definirea clară a acestor termeni permite cetățenilor europeni sau organizațiilor să dea o mână de ajutor migranților, să le salveze viața, atunci când instituțiile statelor membre sunt depășite de numărul mare al oamenilor nevoiți să își părăsească țările de origine.
- Crearea unui cadru financiar care să permită accesarea de fonduri europene prin care pot fi ajutați refugiații, de către cetățeni europeni sau autorități locale.
Cetățenii și autoritățile locale, care sunt primii afectați în situații de criză, se pot coordona și pot contribui la integrarea refugiaților în țările de destinație, dacă ar avea acces la finanțare. Așa cum instituțiile naționale primesc fonduri pentru integrarea refugiaților, și cetățenii ar trebui să poată să beneficieze de bani, prin care să ajute refugiații cu ședere legală. Suma propusă de inițiativa cetățenească europeană este de 10.000 de euro pentru sprijinirea unui migrant, și s-ar transfera sub forma unei sponsorizări la nivel comunitar. Pentru ca această soluție să fie posibilă, Fondul European pentru Migrație și Azil, sursa principală de finanțare în UE în domeniul migrației, ar trebui să includă o linie nouă de finanțare care să permită sponsorizarea comunitară.
- Protecție în fața abuzurilor și exploatării pentru migranți, printr-un mecanism de reclamații și soluționare a plângerilor.
Migranții care sunt victime ale exploatării în muncă, ale infracțiunilor, sau ale oricărui abuz legat de drepturile omului nu depun plângeri către instituțiile abilitate pentru că nu cunosc legile internaționale sau naționale, nu beneficiază de asistență și, în unele state riscă să fie deportați. Inițiativa cetățenească europeană cere mecanisme eficiente de reclamații și soluționare a plângerilor depuse de refugiați, la nivelul fiecărui stat membru, și o mai mare transparență din partea instituțiilor care înregistrează aceste plângeri: raportarea numărului, a tipurilor de plângeri, a valorii sancțiunilor.
Pentru ca inițiativa cetățenească europeană să ajungă pe masa decidenților europeni, e nevoie de 1 milion de semnături din cel puțin 7 state membre. Fiecare țară are stabilit un număr minim de semnături, în funcție de populație. În România sunt necesare cel puțin 24.000 de semnături. Strângerea semnăturilor se face până la sfârșitul lunii februarie 2019.
Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR), platforma națională care susține acest demers european reunește 15 organizații neguvernamentale din România, cu activitate în domeniul politicilor publice și serviciilor sociale pentru migranți. Pentru mai multe detalii accesați www.advocacy.cdcdi.ro .
