Legea partidelor politice dă cu o mână, dar ia cu alta. La prima vedere, e ușor să faci un partid politic: este nevoie de doar 3 membri fondatori . Dar dacă nu ai o activitate susținută în alegeri, la fel de ușor, partidul poate fi radiat. Legea este clară în ce privește condițiile de activitate. Partidul trebuie să desemneze candidați, singure sau în alianță, la cel puțin una din două alegeri succesive, locale sau parlamentare, în minimum 75 de circumscripţii electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin 3 circumscripţii electorale, în cazul alegerilor parlamentare.
Anul 2016 are două runde succesive de alegeri. Tocmai au trecut cele locale, urmează cele parlamentare. În Registrul Partidelor Politice sunt înscrise 87 de formațiuni. Dintre acestea:
- doar 16 au îndeplinit criteriul de activitate pentru alegerilor locale (75 de circumscripții, adică localități și județe);
- alte 6 partide au fost înscrise după data alegerilor, deci mai au o șansă peste patru ani;
- toate celelalte 65 de partide trebuie să depună liste de candidați la parlamentare sau pot fi radiate. Dintre acestea, 41 au participat la alegeri, deci sunt active.
Sunt voci care spun că acest criteriu al radierii este unul prea restrictiv, chiar neconstituțional. E posibil ca un partid în pericol de radiere să atace decizia și să ridice o excepție de neconstituționalitate. Dar până atunci, să vedem situația partidelor după alegerilor locale și ce opțiuni au pentru cele generale.
Situația partidelor după alegerile locale
Partide care au participat la alegerile locale și au îndeplinit criteriul de activitate
- Partidul Național Liberal
- Partidul Social Democrat
- Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat
- Partidul România Mare
- Partidul Ecologist Român
- Partidul Civic Maghiar – PCM-MPP
- Uniunea Națională pentru Progresul României
- Erdelyi Magyar Neppart – Partidul Popular Maghiar din Transilvania
- Partidul Social Românesc
- Partidul Mișcarea Populară
- Partidul România Unită
- Partidul M10
- Partidul Național Democrat
- Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)
- Partidul Socialist Român
- Alianța Liberalilor și Democraților
Partide care au participat la alegeri, dar nu au candidat în 75 de circumscripții (nu au îndeplinit criteriul)
- Partidul Noua Generație Creștin Democrat
- Partidul Verde
- Uniunea Populară Social Creștină
- Partidul Poporului
- Partidul Prodemo
- Partidul Dreptății Sociale
- Uniunea Creștin Democrată din România
- Partidul Alianța Democrată a Romilor
- Partidul Republican din România
- Partidul Blocul Unității Naționale
- Frontul Demnității și identității Naționale
- Partidul Oamenilor Liberi
- Partidul Noua Dreaptă
- Partidul pentru Argeș și Muscel
- Partidul Social Democrat al Muncitorilor
- Partidul Agricultorilor din România
- Partidul Ecologist Socialist Român
- Uniunea Salvați Bucureștiul
- Mișcarea Liberală
- Partidul Românilor de Pretutindeni
- Partidul Alianța pentru Domnești
- Partidul Renașterea Săcălazului
- Partidul UpR
- Partidul Comuniștilor
- Partidul Forța Moldova
- Partidul Unității Sociale din România
- Partidul Neosocialist
- Partidul Societății Ieșene
- Partidul Romilor Democrați
- Mișcarea pentru Medgidia
- Uniunea pentru Codlea
- Uniunea Independentă pentru Sighișoara
- Partidul Ialomițenilor
- Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor
- Partidul Mișcarea Social Liberală
- Mândri că suntem Arădeni
- Partidul Alternativa de Vest
- Partidul Maramureșenilor
- Partidul Nostru
Partide care nu au participat la alegerile locale
- Partidul Alternativa Ecologistă
- Partidul Popular și al Protecției Sociale
- Partidul Unității Națiunii Române
- Forța Dreptății
- Partidul Demnității Naționale
- Partidul Stângii Unite
- Mișcarea Verzilor Democrați Agrarieni
- Mișcarea Conservatoare
- Partidul României Europene
- Partidul Uniunea Ecologistă din România
- Partidul Renașterii Naționale
- Partidul Noua Românie
- Partidul Justiție și Dezvoltare
- Partidul Botoșănenilor
- Partidul Democrație Directă România
- Partidul Comunitar din România
- Partidul Național pentru Patrie
- Partidul Gălățenilor
- Partidul Fapta
- Partidul Cinste și Prosperitate
- Partidul Forța Identității Naționale
- Partidul Pirat România
- Partidul Dreptății, Demnității, Solidarității Naționale
- Partidul 200 pentru București
- Partidul Liga Organizată a Regiunilor Drepte
- Partidul Vrancea Noastră
Partide înscrise după alegerile locale
- Partidul Dacismului Autonom Conservator
- Partidul Forța Pensionarilor
- Partidul Forța Națională
- Partidul Cetățenii
- Partidul Noua Revoluție
- Partidul Național Civic
Situația partidelor noi
Pentru alegerile locale din iunie 2016, doar 3 partide noi au reuşit să depună candidaturi în cel puţin 75 de circumscripţii: Partidul Naţional Democrat (20 de consilii judeţene şi 474 de consilii locale), Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) (8 consilii judeţene şi 200 de consilii locale) şi M10 (6 consilii judeţene şi 110 consilii locale). Aceste partide beneficiau deja de o structură teritorială importantă, moștenind capitalul uman al unor partide vechi.
Mai mult, faptul că aceste partide sunt naționale este un alt aspect ce trebuie luat în considerare. Acestea își propuseseră de la bun început să fie reprezentative pentru o populație heterogenă și, mai important, nedelimitată geografic. La polul opus se află partidele locale, a căror rațiune de înființare o constituia însăși reprezentarea intereselor unei comunități bine delimitate geografic. Singurul partid nou fără pretenții naționale care s-a apropiat de trecerea pragului de 75 de circumscripții este Partidul pentru Argeș și Muscel (depunând candidaturi în 66 de circumscripții), dar acesta poate fi considerat mai degrabă un partid județean decât unul local.
Problema partidelor locale
Se observă astfel că aceste criterii de radiere sunt într-adevăr prea constrângătoare pentru partidele noi. Problema cea mai importantă o constituie cazul micilor partide locale care, după cum am menționat în secțiunea anterioară, nici măcar nu şi-au propus să fie reprezentative pentru cetăţenii din alte localităţi. Un criteriu precum cel din actuala lege pare inechitabil față de partide locale precum Uniunea pentru Sighişoara, Uniunea pentru Rădăuţi, Uniunea Salvaţi Bucureştiul, Mişcarea pentru Medigdia sau Alianţa pentru Domneşti.
Nerezonabilitatea impunerii unui astfel de criteriu derivă şi din faptul că testul pe care un partid ar trebui să îl treacă la alegerile locale este relevanţa pentru o comunitate sau alta. Chiar şi în scenariul contrafactual în care partidele locale ar reuşi să îşi deschidă filiale şi organizaţii teritoriale în alte judeţe, alte comune, ş.a.m.d, şi ar trimite liste electorale în cel puţin 75 de circumscripţii, criteriul acesta ar fi indezirabil, deoarece generează stimulente perverse. Ceea ce ar urma ar fi o diluare a programului, care ar fi contrară rațiunii de înființare a partidelor locale, i.e. rezolvarea problemelor locale, pretenție validată de gradul mai înalt de familiarizare cu problemele unei comunități bine delimitate. Condiționarea existenţei unui partid local de capacitatea de organizare teritorială pare a fi o barieră importantă în calea dezvoltării politicii locale.
O potențială soluție de ameliorare a acestei stări de fapt ar fi introducerea unor criterii diferențiate de radiere pentru partidele locale și partidele naționale. Aceasta ar fi o soluție de compromis, care, pe de o parte ar ține cont de importanța relevanței partidelor naționale și de specificul partidelor locale. Cu toate că partidele noi cu pretenții naționale ar fi dezavantajate față de partidele vechi, situația partidelor locale ar fi îmbunătățită semnificativ. Revitalizarea politicii locale, unul din obiectivele modificării electorale de anul trecut, nu pare a fi fezabilă în absența unei astfel de discriminări pozitive (sintagma nu are conotații negative).
Concluzii
Noua lege a partidelor politice pare a fi picat primul test, acela al revitalizării politicii locale, în urma alegerilor din 5 iunie 2016. Nici un partid local nu a reușit să îndeplinească unul din criteriile împotriva radierii, depășirea pragului de 75 de circumscripții în care să fi depus candidaturi.
O soluție de compromis pentru multe dintre aceste partide ar putea fi ralierea la o alianță națională, fie că se va numi Uniunea Salvați România sau altfel. Împreună cu alte partide locale, ar putea îndeplini mai ușor criteriile de activitate la nivel național.
Partidele care nu au participat la alegerile locale, ca și cele care nu au îndeplinit primul criteriu, vor trebui să participe la alegerile parlamentare, unde criterii la fel de stringente sunt impuse. Cum va arăta peisajul politic românesc la finalul unui an de alegeri sub acest cadru legal rămâne de văzut, dar perspectivele nu sunt prea încurajatoare.
1 Trackback / Pingback
Comments are closed.