Facilitarea votului Diasporei la prezidențiale

Noiembrie 2014, prezidențiale – mai 2019, alegeri europene: pare că nimic nu s-a schimbat în ceea ce privește votul în străinătate. Aceleași cozi, aceiași nervi, aceleași multe ore pierdute, aceeași dezamăgire pentru cei ce nu au putut vota. Ironic, același ministru.

Mai sunt câteva luni până la alegerile prezidențiale din acest an. Ce putem să facem pentru a facilita votul Diasporei la prezidențiale? În continuare voi propune un set de măsuri rapide, ce pot fi ușor aplicate, pentru a avea un vot eficient în persoană, în secțiile de vot din Diaspora.

Pornesc de la câteva observații esențiale:

  1. Votul electronic, oricât ar fi de atractiv teoretic, încă nu are o formulă testată de aplicare. Riscurile de securitate sunt mari. Nu ne permitem să riscăm un sistem făcut în grabă, pentru o funcție atât de importantă.
  2. Votul prin corespondență poate fi „reparat” (și voi reveni la finalul articolului), dar dincolo de aspectele tehnice, are un deficit important de încredere. Mai mult, este discutabil cum poate fi aplicat în turul doi, cu doar două săptămâni între cele două tururi.
  3. Și atunci rămâne soluția clasică: vot în persoană, la secția de vot. Aici trebuie să vedem ce învățăm din greșelile anterioare, și ce soluții găsim. Despre aceste soluții voi vorbi în continuare.

1. Multiplicarea secțiilor de vot aglomerate din țările UE

Prima problemă este numărul redus de secții. Soluție este simplă: mai multe secții de votare. Localizarea o putem determina cu precizie. Aceasta este o problemă de organizare.

Cifra de 441 de secții de vot vehiculată de ministrul Meleșcanu este înșelătoare. Majoritatea secțiilor sunt în țări unde comunitățile de români sunt mici și nu au apărut probleme. Situații de criză sunt în câteva zeci de secții, toate din țările Uniunii Europene, acolo unde sunt concentrați cetățenii români.

Problema poate fi deci localizată cu exactitate, cu un minim efort din partea ambasadelor. Pentru fiecare secție trebuie să aflăm urgent o estimare a numărului de persoane care s-au prezentat, a celor care au votat, și a celor care mai erau în fața secției la închiderea urnelor.

Pentru fiecare dintre secțiile cu probleme, la scrutinul prezidențial vor fi deschise, în același loc, două, trei sau chiar patru secții, în funcție de necesități. Numărul va fi determinat pe baza estimărilor anterioare: au fost 3.000 și au votat 1.500, ne trebuie minim două secții în loc de una. Vor exista deci mai multe încăperi de vot, ceea ce va crește considerabil ritmul votării. Cetățenii vor veni în același loc ca la scrutinul precedent, ceea ce crește eficiența promovării.

Vor fi probabil costuri suplimentare: unele localuri nu au suficiente încăperi, deci trebuie închiriat ceva în apropiere. La limită, se mută ceva mai departe secția de vot. Costurile nu sunt mari, și sunt considerabil mai mici decât costurile sociale și politice ale repetării eșecului de la alegerile precedente.

2. Asigurarea personalului în secțiile de votare din străinătate

A doua problemă a fost ritmul scăzut al votării, dat de numărul redus de persoane prezente în Biroul secțiilor de vot. Problema ține parțial de lege, și parțial de proasta organizare.

Acum, legea prevede că „fiecare birou electoral al secţiei de votare din străinătate este constituit dintr-un preşedinte, desemnat de şeful reprezentanţei diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, şi din 2 până la 6 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi. Birourile electorale pentru secţiile de votare din străinătate nu pot funcţiona cu mai puţin de 3 membri, preşedinte şi 2 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi”, și că „în cazul în care numărul persoanelor propuse de formaţiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, acestea sunt completate cu persoane cu o bună reputaţie, fără apartenenţă politică.”

În practică, majoritatea secțiilor au funcționat cu birouri de 3-5 persoane, nu toate cu adevărat interesate de bunul mers al votării. Ritmul scăzut al votării este dat de limita fizică a acestor persoane de a completa formularele cerute de procedură, dat fiind că nu există liste permanente pre-completate.

Soluția este creșterea numărului de membri ai biroului secției de vot din străinătate. Fiecare secție va fi alcătuită din:

  • 2 membri desemnați de MAE din personalul diplomatic, respectiv președintele secției de vot și locțiitorul acestuia. Aceștia vor fi desemnați din timp și vor beneficia de pregătire din partea AEP. Este similar cu secțiile din țară, unde președintele și locțiitorul sunt din corpul experților electorali.
  • Minim 3 și maxim 7 membri, care pot fi desemnați de partide, sau cetățeni voluntari din comunitățile locale. În prealabil, misiunile diplomatice vor avea obligația de a organiza întruniri de informare, vor selecta cetățeni voluntari, și le vor asigura accesul la materialele de informare pregătite de AEP.

Toți membrii birourilor secțiilor de votare vor fi plătiți, conform legii.

Această soluție cere schimbarea legii. Nu e o piedică majoră: este în dezbatere parlamentară, acum, un proiect de lege în acest sens. Poate fi amendat dacă există voință politică.

3. Asigurarea logisticii electorale: ștampile, cabine de vot, tablete

A treia categorie de probleme este legată de logistica insuficientă. Se votează în ritm lent atunci când apare câte o ștrangulare a procesului. Experiența ne-a arătat că au apărut astfel de momente fie la tableta cu care operatorul verifică dreptul la vot, fie din cauza numărului limit de ștampile și/sau cabine de vot.

Soluțiile sunt simple și evidente:

  • STS va găsi o soluție să aibă minim 2 operatori în secțiile de votare cu afluență mare de cetățeni (repet: nu toate!)
  • În fiecare secție va fi dublat numărul de ștampile și cabine de vot – ceea ce corespunde și cu creșterea numărului de membri ai biroului.
  • Simplificarea formularelor ce trebuie completate. Spre exemplu, este inutil ca pe listele suplimentare să fie trecut și domiciliul cetățenilor. Numele și CNP sunt suficiente.

4. Noi secții de votare în comunitățile de români

Soluțiile discutate până acum rezolvă problemele apărute în secțiile aglomerate. Avem însă nevoie să facem mai mult pentru a ajunge și la cetățenii care s-au descurajat de la început, din cauza distanței până la cea mai apropiată secție de votare.

Pentru aceștia, soluția pe care o propun face apel al mobilizarea cetățenilor:

  • MAE și AEP vor deschide o pagină specială pe Internet, pe care cetățenii români vor avea posibilitatea să semnaleze localitate în care se află și dorința de a vota.
  • Cetățenii care se înscriu vor furniza obligatoriu date personale și date de contact, pentru a descuraja spamul, dar nu și documente de reședință sau alte acte de acest tip.
  • Atunci când într-o localitate se strâng un număr minim de semnalări – 100, spre exemplu, o echipă a ambasadei din țara respectivă are obligația de a se deplasa imediat la fața locului, de a lua legătura cu cei înregistrați, de a organiza o întrunire în care sunt selectați cetățeni-voluntari pentru birouri și se identifică un local propice pentru organizarea secției.
  • Dacă totul a mers bine, MAE va face demersurile administrative pentru deschiderea secției de votare.

Un efect pozitiv secundar este că reprezentanțele diplomatice vor avea un contact mai bun cu comunitățile de români, cu efecte pe termen lung.

5. Votul prin corespondență și votul anticipat

Votul prin corespondență a fost testat o singură dată, în 2016, cu rezultate modeste: doar 9.000 de înscriși, și doar 6.000 de voturi efective (cifre aproximative). Nu a existat nicio analiză și nicio discuție despre cum poate fi îmbunătățit sistemul.

Din informațiile disponibile în spațiul public, sunt două puncte slabe care pot fi corectate:

  • Înscrierea pentru a vota prin corespondență presupune, pentru cetățenii aflați în străinătate, să furnizeze documente oficiale privind rezidența. Aceasta este o limitare majoră și inutilă. Ce contează de ce se află cetățeanul în străinătate? Este treaba lui, nu a statului. Este suficient că și-a anunțat intenția de a vota prin corespondență și a indicat adresa la care dorește să primească documentele.
  • Înscrierea se poate face doar în scris, personal la ambasadă sau prin poștă. Este o rațiune puternică, de securitate, pentru această opțiune. Dar în alte situații s-au găsit metode de a face înscrieri online. Spre exemplu, la Ghiseul.ro te poți înscrie cu cardul bancar, pentru că băncile au deja proceduri de cunoaștere a clientelei. Persoanele care au semnătură electronică sau cele care au cont în Spațiul Privat Virtual ar putea să le folosească pentru a se înregistra online. Sunt doar exemple, pot fi găsite și alte metode.

Specific pentru alegerile prezidențiale, apare problema turului doi: cum faci să comunici celor înregistrați buletinul de vot în timp util? Există metode folosite în alte țări – nu e locul aici pentru a intra în această discuție.

Închei cu un scurt paragraf despre votul anticipat. Se folosește în multe țări și e un concept simplu: dacă știu că nu voi fi acasă în ziua votării, indiferent de motiv, pot să mă prezint la Biroul Electoral Județean cu 2-3 săptămâni înainte, să completez un buletin de vot, care va fi adăugat (cu anonimizare) în urnă. Nu e complicat, este testat, nu are costuri mari, și poate ajuta un număr de persoane care călătoresc, indiferent dacă sunt în țară sau în străinătate.

Rămân la opinia că pentru alegerile prezidențiale din 2019, votul în persoană este soluția practică. Pentru a avea un vot eficient în Diaspora, avem nevoie de măsurile enumerate mai sus.

Descarcă de aici prezentarea inclusă în text.

About Ovidiu Voicu 56 Articles
Ovidiu este membru fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.