Partide noi: 4 luni durata medie a înregistrării

Dacă un grup de inițiativă ar depune mâine actele la Tribunalul București pentru a înființa un nou partid, are toate șansele să nu poată participa la alegerile locale. Durata medie a întregii proceduri de înființare a unor partide noi, de la inițiere până la înscrierea în Registrul Partidelor Politice, este de 118 zile, adică aproape patru luni. Până acum, minimul este de 62 de zile, iar termenul pentru depunerea candidaturilor este 26 aprilie. Nu e de mirare că, dintre cele 101 cereri depuse, doar 14 partide au ajuns să se și înregistreze și ar putea să participe în acest moment la alegeri.

(Notă: în secțiunea Vizual (click) a paginii noastre găsiți infograficul cu durata înregistrării actualizat la 15 martie 2016)

 

Partide noi: 101 cereri depuse, doar 14 partide înregistrate

Procedura înregistrării unui partid nou începe cu depunerea actelor de către fondatori la Tribunalul Bucureși și se încheie cu înscrierea în Registrul Partidelor Politice, menținut de aceeași instituție. Procedura prevede judecarea pe fond la Tribunal, dar poate să presupună și o etapă la Curtea de Apel, în cazul unei decizii inițiale de respingere sau al unei contestații.

Legea partidelor politice a fost actualizată în luna mai 2015. Cea mai importantă schimbare este renunțarea la cerința celor 25.000 de semnături. Acum, un partid poate fi înființat cu doar 3 membri fondatori. De la schimbarea legii și până la data de 15 februarie 2016, au fost depuse 101 cereri de înființare a unor formațiuni noi (de la 94 de grupuri de inițiativă: 7 dintre ele au revenit cu a doua cerere după respingerea primeia). Dintre acestea:

  • 41 sunt în curs de judecată
  • 29 au fost respinse de Tribunal (dar unele au apelat și se află în judecată la Curtea de Apel)
  • 17 au fost admise, dar încă nu s-au terminat procedurile ulterioare judecății pe fond
  • 14 au fost admise și se află deja înscrise în Registrul Partidelor Politice

Dintre toate acestea, doar cele 14 pot fi considerate din punct de vedere legal partide politice, adică ar putea să participe în acest moment la alegeri. Între cele ce încă nu au dobândit personalitatea juridică întâlnim și partide active, care anunță deja candidați, cum ar fi Mișcarea Populară, Partidul Pentru Iași sau Partidul 200 pentru București. Este vorba de întârzieri procedurale, ceea ce justifică optimistul acestor grupuri de inițiativă.

Pentru cele 14 partide, durata medie a procedurilor a fost de 118 zile, cu minim 65 de zile (Partidul M10) și maxim 188 zile (Partidul Comunitar din România).

Strict după litera legii, dacă nu există contestații (cum a fost cazul Partidului M10, spre exemplu), durata totală ar trebui să fie de maxim 35 de zile. Prelungirea procedurilor se întâmplă parțial din cauza supra-încărcării instaneție, un fenomen întâlnit în întreg sistemul de justiție. Parțial se întâmplă și pentru că instanța dă dovadă de un anume grad de flexibilitate, de obicei în beneficiul petenților. Atunci când întâlnește o problemă cu unul din actele depuse, instanța ar putea pur și simplu să respingă cererea și să încheie procesul; de cele mai multe ori însă, va acord un nou termen, ceea ce conduce și la creșterea duratei.

partide noi

În doar 5 din 101 de cazuri a fost respectat termenul maxim legal

Conform legii, după depunerea actelor de către grupul de fondatori, urmează o perioadă de publicitate de 15 zile, în care cererea este afișată la sediul instanței, iar inițiatorii au obligația să publice un anunț în presă. După scurgerea acestui termen, instanța ar trebui să se pronunțe în cel mult 15 zile. Deci, după maxim 30 de zile, Tribunalul București ar urma să dezbată în ședință publică cererea.

În practică, termenul maxim de 30 de zile a fost respectat în doar cinci cazuri:

  • Partidul „Democrație Directă România”  a avut primul termen la fix 30 de zile de la depunerea actelor, primind decizie de admitere. 36 de zile mai târziu, DDR a fost înscris în Registrul Partidelor Politice, fiind unul dintre cele 14 ce au finalizat procedurile.
  • Partidul Alianța Mureșenilor a primit primul termen, pe 2 martie, la 28 de zile de la înregistrarea cererii. Ar putea fi și admis cu această ocazie.
  • Partidul Național Civic a avut prima ședință de judecată la 25 de zile de la solicitare, dar de atunci a mai primit două termene, dosarul fiind în curs de judecare. Următorul termen este la finalul lui martie.
  • partidul Uniunea pentru Rădăuți (UPR) a primit termen de judecată la 22 de zile după depunerea cererii, iar răspunsul a fost negativ, cererea a fost respinsă. UPR a făcut apel, care este în curs de judecară. Este interesant că UPR este la a doua încercare, după ce prima cerere i-a fost respinsă după 61 de zile de la depunere.
  • recordul, cu doar 21 de zile de la depunerea actelor la primul termen, aparține Partidului Noua Ordine Mondială a Stăpânului Alpha şi Omega. Să nu ne grăbim să spunem că este vorba de o intervenție a Stăpânului, pentru că la aceste termen partidul a obținut doar o amânare, pentru luna martie.

În toate celelalte 96 de situații, termenul maxim prevăzut de lege a fost depășit. Este fără îndoială o problemă de sistem.

 

Documente necesare, dar care nu sunt prevăzute explicit de lege

Prima problemă apare chiar la depunerea actelor. Legea partidelor politice, la art. 18, prevede explicit o listă cu documente ce ar trebui depuse. Dar din analiza altor articole ale legii, Tribunalul a conchis că sunt necesare și documente suplimentare, respectiv cazierul judiciar și declarații pe proprie răspundere că nu fac parte din alte partide ale membrilor fondatori. În special obținerea cazierului este mâncătoare de timp. Petenții nu au de unde afla oficial de această cerere. Află fie la Tribunal, fie, în cazurile fericite, de la alți fondatori ai unor partide.

Tribunalul ar putea pur și simplu să respingă cererea, pentru că nu include toate documentele. Dar, dată fiind situația ambiguă, preferă să dea timp petenților să completeze dosarul. De aici rezultă întârzieri chiar înaintea primului termen.

 

Termene succesive care cresc durata procesului

La judecată, instanța analizează documentele depuse, dacă sunt conforme cu legea. Există anumite limitări cu privire la conținutul programului și al statutului, precum și la simbolistică, toate prevăzute de lege. Teoretic, dacă instanța găsește o problemă – spre exemplu, dacă semnul permanent seamănă prea tare cu unul folosit de altă formațiune – procesul ar trebui să se încheie cu o decizie de respingere. Totuși, în cele mai multe dintre cazuri, instanțele au dat un nou termen, pentru a da ocazia petenților să îndrepte erorile.

Astfel, în doar 29 dintre cele 60 de cereri deja soluționate judecata a avut un singur termen. Mai bine de jumătate dintre acestea, adică 16, s-au terminat cu o decizie de respingere.

Celelalte 31 de dosare au avut între 2 (cele mai multe, 13) și 8 termene. Recordul de 8 termene aparține Partidului „Democrație Directă Sarmisegetuza” (ortografia inițiatorilor), cel care are și durata cea mai lungă a procesului, de 169 de zile. Procesul s-a încheiat nefericit, cu o decizie de respingere a cererii de înregistrare.

Un număr mai mare de termene duce automat la creșterea duratei. Așa se face că, pentru cele 60 de cereri soluționate, durata medie a etapei procesuale este de 73 de zile. Minimul (pentru cele admise) este de 30 de zile, iar maximul 169, ambele cazuri fiind prezentate mai sus.

 

Redactarea deciziei și posibile contestații

Procedura nu se încheie cu dezbaterea publică. Pentru a rămâne definitivă, decizia trebuie redactată și comunicată părților. După comunicare, se pot depune contestații, de către petenți (dacă decizia este nefavorabilă) sau de către Ministerul Public sau alte persoane fizice și juridice interesate (spre exemplu, o organizație care vrea să își protejeze numele, prea asemănător cu al partidului nou înființat).

Nu avem informații certe despre durata redactării deciziei. Dar putem observa că între dezbaterea publică și înscrierea în Registru timpul cel mai scurt a fost de 20 de zile (Partidul Comunitar din România), iar cel mai lung de 85 de zile (Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) și Partidul Ecologist Socialist Român). Durata medie este de 48 de zile, adică mai mult de o lună și jumătate. Întârzierile mari la redactarea și comunicare deciziilor reprezintă o problemă cronică a sistemului de justiție, mai ales în ceea ce privește cauzele civile.

Spuneam că sunt 17 partide care au avut o decizie publică favorabilă, dar încă nu au primit și decizia scrisă. În unele cazuri, poate fi vorba de o contestație, care poate fi urmată de continuarea procesului la Curtea de Apel. Este cazul, spre exemplu, al Partidului Lista Națională, fondat de cunoscutul apologet al legionarismului, Ioan Coja, sau al Mișcării Populare, care îl are ca membru fondator pe fostul președinte Traian Băsescu (nb. există în continuare Partidul Mișcarea Populară, dar domnul Băsescu dorește să fondeze o formațiune nouă, care se numește doar „Mișcarea Populară”, fără „Partidul”). Nu avem încă informații despre cine a înaintat apelul în aceste cazuri. Celelalte formațiuni, care nu au fost contestate, așteaptă pur și simplu redactarea deciziei.

 

Ce este de făcut?

Ne dorim desigur ca procedura de înregistrare să nu se transforme într-o nouă barieră administrativă în calea înființării unor noi partide politice. Din analiza noastră, rezultă trei puncte importante în care lucrurile se pot îmbunătăți:

  • clarificarea cerințelor și procedurilor: simplul fapt că există documente necesare, dar care nu sunt prevăzute explicit de lege, este o problemă. Noi, Centrul pentru Inovare Publică, culegem informații despre aceste situații și lucrăm la un scurt îndrumar pentru grupuri de inițiativă. Sperăm ca acesta să contribuie cel puțin la scurtarea perioadei inițiale, de adunare a tuturor documentelor necesare
  • alocarea unor resurse: timpul până la primul termen și cel dintre două termene sunt lungi din cauza aglomerării instanțelor. Se vorbește de mulți ani despre o reformă care să rezolve problema de sistem. Până la găsirea soluțiilor sistemice, considerăm că se poate face un efort pentru alocarea unui număr suplimentar de judecători pentru astfel de cauze, care prin natura lor țin de buna funcționare a democrației
  • distribuirea sarcinilor în teritoriu: încă de la modificarea legii, una din opțiunile propuse de societatea civilă legislativului a fost ca judecarea cauzelor privind partidele politice să nu se facă doar de către Tribunalul București, ci de fiecare Tribunal Județean, în funcție de domiciliul petenților. Acest lucru este relevant mai ales pentru partide locale și regionale. Astfel, s-ar distribui sarcinile în teritoriu, scăzând încărcarea la Tribunalul București. Este însă nevoie de o nouă modificare a legii, iar parlamentarii au refuzat deja o astfel de opțiune, așa cum au refuzat și să consulte Tribunalul București înainte de a lua decizia. Este desigur doar o coincidență că întârzierea procedurilor convine foarte mult partidelor parlamentare.
  • îmbunătățirea practicilor instanțelor: pentru a scurta timpul foarte lung de redactare a deciziilor, este nevoie în primul rând de o practică mai bună a instanțelor. Este adevărat că sunt aglomerate, dar în aceste dosare e vorba de decizii simple, lesne de redactat.

 

Mai multe informații despre partide noi

Centrul pentru Inovare Publică monitorizează dinamica apariției noilor partide și aplicarea legii partidelor politice. Puteți vedea aici, cu actualizare zilnică, centralizarea cererilor înregistrate la Tribunalul București.

Periodic, publicăm articole pe această temă. Puteți citi aici toate aceste articole.

Monitorizarea este posibilă cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, prin proiectul „Legea Partidelor Politice : bariere și oportunități”, despre care puteți afla mai multe informații în această pagină. Opiniile exprimate aparțin exclusiv Centrului pentru Inovare Publică.

 

About Ovidiu Voicu 42 Articles

Ovidiu este membru fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

3 Trackbacks / Pingbacks

  1. Cum detrnează legile proaste competiția electorala | Inmures.ro
  2. Comunicat – ACASA
  3. Mai este timp pentru înființarea de partide politice? | Politic Scan

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*