Partide locale: doar 34 de cereri, dintre care 13 admise

Una din principalele mize ale modificării legii partidelor politice a fost revitalizarea vieții politice locale. Grupurile civice pot să profite de oportunitatea înființării ușoare a unor partide locale, cu doar 3 membri fondatori, pentru a participa la alegeri. Mai sunt doar cinci luni până la alegerile locale din iunie 2016, și până acum oportunitatea a fost folosită doar parțial. La Tribunalul București au fost înregistrate 34 de cereri ale unor grupuri locale venite din 19 județe. Doar 13 sunt deja admise, în timp ce 6 au fost respinse; restul de 15 sunt în curs de judecare. Harta de mai jos oferă o privire de ansamblu asupra distribuției pe județe. Se adaugă alte trei cereri pentru „circumscripția 43”, adică Diaspora, precum și două partide regionale.

În județul Iași, unde au fost înregistrate deja 5 cereri pentru partide locale și una pentru un partid regional, pare a fi cea mai mare dorință de implicare politică a cetățenilor, poate și pe fondul scandalurilor în care sunt implicați liderii locali ai principalelor partide. Câte 3 cereri au venit din Arad și Constanța, sunt 7 județe cu câte 2 cereri și alte 9 județe cu câte o cerere de înființare a unui nou partid cu obiective preponderent locale. Trebuie remarcat că în mai mult de jumătate dintre județe nu există nici măcar un grup de inițiativă care să vrea să fondeze un partid local. Am folosit județul ca termen de referință pentru că aceasta este circumscripția electorală pentru alegerile generale. Dar pentru alegerile locale, trebuie spus că o parte din aceste organizații au interese strict în cadrul localității în care au fost înființate și nu în întregul județ.

Întâlnim diferențe importante în funcție de profilul celor ce au inițiat înființarea acestor partide locale. În unele cazuri vorbim de grupuri civice, iar în altele de politicieni cu experiență ce nu mai sunt în relații bune cu fostele lor partide și doresc vehicule politice noi.

Partide locale, județ cu județ

În județul Iași nu doar că sunt cele mai multe inițiative de înființare a unor partide locale, dar toate 5 sunt ale unor grupuri fără legături evidente cu lumea politică. Patru dintre ele sunt chiar din municipiul Iași, dar primul care a primit decizia de admitere este Partidul pentru Dezvoltare și Progres Social, înregistrat de un grup de cetățeni din Comuna Popricani; totuși, PDPS arată intenții de a participa în alegeri la nivel național. Partidul Societății Ieșene este încă discret cu privire la membrii și intențiile sale. În schimb, Partidul Pentru Iași, deși încă nu are decizia de admitere, a anunțat deja candidați la primărie și consiliul local, veniți toți din mediul privat sau din societatea civilă. Un alt grup de inițiativă, Partidul Alternativa Civilă, a primit o decizie de respingere și nu a mai revenit cu o nouă cerere. Cea mai nou solicitare vine din partea Partidului Fapta și este inițiativa editorilor ziarului cu același nume.

În Constanța este interesant că din cele trei partide locale, două sunt din orașul Medgidia. În timp ce Partidul Casa Mea încă așteaptă decizia tribunalului, Mișcarea pentru Medgidia a fost respinsă la primul termen. Despre partidul constănțean Liga Organizată a Regiunilor Drepte nu știm prea multe detalii, dosarul acestuia fiind încă în curs de judecare. Știm însă că unul din membrii fondatori, Constantin Frățilă, fost arbitru al Federației Române de Fotbal, devenit între timp om de afaceri, a făcut parte din Partidul Democrat la începutul anilor 2000. Data la care Constantin Frățila va afla dacă are din nou oportunitatea de a se implica în viața politică este încă necunoscută, partidul său neprimind încă un termen.

Tot trei grupuri de inițiativă găsim și în județul Arad, dar aici toate sunt concentrate în municipiul cu același nume. Partidul Alternativei de Vest este fondat de un grup de foști membri M10, inclusiv fostul coordonator local al formațiunii conduse de Monica Macovei. Partidul “Mândri că suntem Arădeni” derivă din portalul de știri cu un nume similar, dar înregistrarea a fost respinsă de Tribunalul București. O a treia formațiune politică, a cărei soartă nu a fost încă decisă de Tribunalul București, este Alianța pentru Arad, despre care nu știm mare lucru.

În județul Argeș au fost doar două partide locale până în prezent, dar ambele au primit decizii favorabile încă de la primul termen. Una din ele, Partidul Agricultorilor din România poate fi considerat urmașul ideatic al Mișcării Agricultorilor din România, pe lista căruia a candidat la europarlamentare unul din membrii fondatori ai noii formațiuni argeșene, și din această perspectivă nu excludem să aibă aspirații naționale și nu doar locale. Celălalt partid argeșean, Partidul pentru Argeș și Muscel, este înființat de un fost și destul de controversat senator PDL de Dâmbovița, care a mai trecut și pe la ApR și PNL.

Oarecum surprinzător, în București, unde sunt numeroase grupuri civice active, sunt doar două partide locale noi, ambele deja înregistrate. Primul este Uniunea Salvați Bucureștiul, organizată în jurul lui Nicușor Dan, fost candidat independent la Primărie, iar al doilea o formațiune cu totul nou, Partidul 200 pentru București (200B).

Două inițiative au fost și în județul Vâlcea. Un om de afaceri local a încercat să înființeze Partidul Vâlcea Turistică, dar a renunțat după ce a primit două răspunsuri negative din partea judecătorilor. Un parcurs dificil are și Partidul Vâlcenilor, a cărui primă încercare de dobândire a personalității juridice a fost respinsă de tribunal. După ce au făcut în primă instanță apel, în luna decembrie membrii fondatori au depus din nou actele, sperând că vor avea mai mult succes cu noul dosar.

Din județul Brașov au pornit două inițiative locale, ambele din orașe mai mici. Partidul Țării Făgărașului a fost respins, în timp ce Uniunea pentru Codlea a depus actele la începutul acestei luni, la inițiativa unui cunoscut activist civic local, care a mai încercat să candideze independent la alegerile europarlamentare din 2014.

În Maramureș, ambele inițiative sunt momentan în curs de judecare. Partidul Uniunii Pensionarilor și Oamenilor Săraci din Maramureș este puțin prezent în spațiul public, dar pare a fi o inițiativă fără alte încercări în politică. În schimb, Partidul Maramureșenilor este fondat de un cunoscut om de afaceri și politician local, fost deputat PSD, trecut și pe la PNL.

În județul Mureș avem de asemenea două partide locale, și anume Uniunea Independentă pentru Sighișoara, al cărui dosar este încă în curs de judecare, și Partidul Oamenilor Liberi, unul dintre primele partide aprobate după promulgarea noii legi a partidelor politice. Putem spune că ambele formațiuni au un istoric local. În timp ce Uniunea Independentă pentru Sighișoara activează, informal, în viața politică a orașului eponim încă de la finele anului 2012, Partidul Oamenilor Liberi este o inițiativă a unui cunoscut grup civic din Târgu-Mureș, foarte implicat în reforma legii partidelor politice.

Prima formațiune ce a încercat înregistrarea în județul Suceava a fost Uniunea pentru Rădăuți, la inițiativa unui consilier local trecut prin UNPR și PSD, dar cererea a fost respinsă în luna decembrie de Tribunalul București. O nouă cerere a venit la începutul lunii februariedin partea Partidului “Alianța pentru Bucovina”, însă deocamdată membrii fondatori nu au făcut publice programul și statutul.

După cum am menționat anterior, în 9 județe există câte o cerere de înființare. Este vorba despre județele Alba, Bihor, Botoșani, Cluj, Dolj, Galați, Ilfov, Timiș și Vrancea.

• În Ilfov, o fostă jurnalistă încearcă să rezolve problemele domneștenilor prin înființarea Alianței pentru Domnești, partid admis în luna decembrie în registrul partidelor politice.
• În Botoșani se remarcă Partidul Botoșănenilor, o inițiativă a fostului prim-vicepreședinte al Partidului Ecologist Român, cunoscut și pentru problemele cu justiția după ce a încercat să fondeze un barou paralel celui recunoscut oficial.
• În Vrancea, un fost lider local al PNL, exclus din partid, a fondat Partidul Vrancea Noastră.
• În județul Timiș, singura formațiune locală este Partidul Renașterea Săcălazului, inițiativa unui grup de cetățeni care au cochetat și anterior cu politica, dar traseu procedural a fost deocamdată greoi, aflându-se momentan la al 5-lea termen.
• În Bihor, în Comuna Popești, a fost înființat Partidul Cinste și Prosperitate, un caz interesant pentru că este inițiativa primarului din localitate, cel care conduce comuna fără Consiliu Local, dizolvat în februarie 2014.
• Singura formațiune politică înființată în Galați este chiar Partidul Gălățenilor, fondat de un avocat local care a mai avut tentative de a candida la primăria din partea PNȚCD și a Forței Civice.
• În Cluj există până în prezent o singură cerere, a partidului intitulat “Pentru Cluj”, inițiativă recentă a unui jurnalist de la Ziarul de Cluj, care acum își dorește să fie primar.
• În Dolj, întâlnim Partidul Mișcarea Liberală, care deși are un nume ce implică aspirații naționale, se concentrează pe viața politică craioveană. Probabil că numele este legat de trecutul politic al fondatorilor, cel mai cunoscut dintr ei și potențialul candidat la primărie fiind un fost deputat PNL.
• În Alba, singura încercare de a înființa o formațiune locală, Partidul Național Român din Alba Iulia, a fost respinsă de către Tribunalul București.

Diaspora și partide regionale

Schimbarea legii partidelor a crescut interesul față de politică și în diaspora. Nu sunt partide locale în sens strict, dar au ca țintă o circumscripție electorală bine determinată. Nu știm dacă doresc să participe și la alegerile locale, sau doar la cele naționale. La Tribunal au fost înregistrate deja trei cereri pentru formațiuni fondate de români plecați, probabil temporar, în străinătate: În ordinea cronologică a depunerii actelor, Partidul Diasporei Creștin Democrate și Partidul Românilor de Pretutindeni au fost deja admise de Tribunal, iar Partidul Diaspora Română așteaptă un verdict. Primele două partide au între fondatori persoane care au activat în organizațiile pentru diaspora ale unor partide tradiționale.

Alte trei comitete de inițiativă au urmărit fondarea unor partide regionale. Primul a fost Partidul Transilvania Democratică, respins însă de Tribunal. A doua încercare, care a avut și succes, este Partidul Forța Moldova, al cărui președinte fondator este un fost deputat PNȚCD din Iași, și fost coordonator al filialei locale a Partidului M10.

Alte partide și mai multe informații

Numărul total de formațiuni care au depus o cerere de înființare până la această dată este de 94 (dintre acestea, trei sunt reveniri, după o primă decizie de respingere). Până acum, Tribunalul București a admis 34 de cereri. După trecerea perioadei de contestații, noile formațiuni sunt înscrise în Registrul Partidelor Politice. Din acel moment ele pot participa legal în alegeri.

Așa cum se poate observa, doar o parte dintre noile formațiuni pot fi numite locale sau regionale. Celelalte au obiective naționale sau reprezintă diverse grupuri sociale. Vom reveni la acestea în articolele viitoare.

Centrul pentru Inovare Publică monitorizează dinamica apariției noilor partide. Puteți vedea aici, cu actualizare zilnică, centralizarea cererilor înregistrate la Tribunalul București.

Monitorizarea este posibilă cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, prin proiectul „Legea Partidelor Politice : bariere și oportunități”, despre care puteți afla mai multe informații în această pagină.

Pentru informații suplimentare sau pentru a corecta informații despre partidele locale menționate, ne puteți contacta printr-un comentariu la acest articol, sau la adresa de email inovarepublica[@]gmail.com.