Scurt îndrumar pentru înființarea unui partid politic

Actualizare: aici găsiți versiunea extinsă a îndrumarului, care vă explică procedura, costurile și pașii de urmat.

Aparent, este simplu să înființezi un partid nou: ai nevoie de trei membri fondatori și… gata? Nu, nu e chiar gata. Trebuie să treci printr-o procedură de înregistrare la Tribunal. Pentru persoanele care nu s-au mai întâlnit cu sistemul juridic, procedura poate genera mulți nervi. Chiar și cu ajutorul unui avocat, lucrurile se pot complica, mai ales pentru cei ce nu sunt atenți la detalii. Am arătat deja că durata medie a procedurii este de patru luni, și poate ajunge până la șase luni.

De la începutul anului, ne-am întâlnit cu mai multe grupuri de inițiativă, care ne-au vorbit despre experiențele lor. Vom continua aceste interviuri și, alături de prezentarea noilor partide, încercăm să adunăm informațiile relevante pentru deslușirea procedurii de înființare. Procedura înregistrării unui partid nou începe cu depunerea actelor de către fondatori la Tribunalul București și se încheie cu înscrierea în Registrul Partidelor Politice, menținut de aceeași instituție. Procedura prevede judecarea pe fond la Tribunal, dar poate să presupună și o etapă la Curtea de Apel, în cazul unei decizii inițiale de respingere sau al unei contestații. Să le luăm pe rând.

Inițierea procedurii

Ce acte sunt necesare?

Documentele necesare sunt prevăzute în Legea partidelor politice nr. 14/2003, actualizată. Ele sunt menționate explicit sau rezultă din interpretarea unor obligații prevăzute de lege. De aceea este necesar să citiți cu mare atenție toată legea.

Indiferent unde locuiți, actele se depun sau se trimit prin poștă la Tribunalul București.

Actele menționate explicit se găsesc la articolele 18 și 19:

ART. 18
(1) Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucureşti următoarele documente:
a) cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic şi de cel puţin 2 membri fondatori;
b) statutul partidului, întocmit conform prevederilor art. 10;
c) programul partidului;
d) actul de constituire, semnat de cel puţin 3 membri fondatori;
e) o declaraţie privitoare la sediu şi la patrimoniul partidului;
f) dovada deschiderii contului bancar.
(2) Cererea de înregistrare se afişează la sediul Tribunalului Bucureşti timp de 15 zile.
(3) În termen de 3 zile de la data depunerii cererii de înregistrare, anunţul cu privire la aceasta se publică de către solicitant într-un ziar central de mare tiraj.

ART. 19
(1) Lista semnăturilor membrilor fondatori trebuie să conţină numele şi prenumele, data naşterii, adresa, felul actului de identitate, seria şi numărul acestuia, precum şi semnătura. Membrii fondatori ai unui partid politic pot fi numai cetăţeni cu drept de vot.
(2) Lista va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor, sub sancţiunea prevăzută la art. 326 din Codul  penal.
(3) Lista trebuie să cuprindă cel puţin 3 membri fondatori.
(4) Modelul listei semnăturilor membrilor fondatori şi al declaraţiei pe propria răspundere prevăzute la alin. (2) sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Pentru fiecare dintre aceste documente, trebuie să fiți atenți la detalii importante în procedura judiciară:

• Cererea de înregistrare va fi semnată de persoana desemnată ca președinte interimar și de cel puțin doi dintre membrii fondatori din lista descrisă la art. 19. Dacă sunteți din afara Capitalei și nu doriți să vă deplasați până la București, puteți solicita în această cerere judecata în lipsă. Este însă important să solicitați acest lucru explicit. Dacă nu precizați că doriți judecata în lipsă și nici nu vă prezentați la primul termen, dosarul va fi suspendat, ceea ce vă va crea noi bătăi de cap.
• Statutul și programul partidului trebuie să includă mai multe elemente obligatorii. Ne vom referi la ele în secțiunea următoare.
• Statutul și actul de constituire trebuie să fie în formă autentificată. Acest lucru înseamnă că membrii fondatori se vor prezenta personal în fața unui notar sau a unui avocat și vor semna documentele. Atenție, nu înseamnă că avocatul sau notarul citește actele și le verifică, ci doar că atestă că cei ce s-au prezentat sunt cei care au semnat.
• Actul de constituire este un document care include datele de identificare ale fondatorilor și anumite elemente juridice obligatorii. Dacă nu aveți sprijinul unui avocat, căutați modele de acte constitutive pentru înființarea unor organizații non-guvernamentale (asociații, fundații) și adaptați-le.
• Declarația privind patrimoniul și sediul se face de către președintele interimar. Nu există un model, puteți să scrieți o cerere simplă și concisă, cu elemente concrete: cât este patrimoniul și cu cât a contribuit fiecare fondator și unde anume se află sediul.
• Cu privire la sediu, trebuie să adăugați documente care atestă că aveți dreptul să îl folosiți. De la caz la caz, poate fi vorba de contract de comodat, contract de închiriere, act de proprietate și acordul proprietarului. Dacă e o clădire rezidențială, e posibil să aveți nevoie de acordul vecinilor. Se aplică regulile de la înființarea unei firme sau a unui ONG.
• Nu există o cerere privind patrimoniul minim, deci puteți decide ce sumă depuneți inițial în contul partidului. Mergeți la orice bancă și deschideți un cont de patrimoniu, în care depuneți suma respectivă, apoi solicitați o dovadă, pe care o depuneți la dosar.
• Să nu uitați de lista fondatorilor și de declarația pe proprie răspundere a persoanei care a întocmit lista, solicitată de art. 19. Cel care întocmește lista poate să fie unul dintre membrii fondatori, dar tot trebuie să facă declarația. Modelele pentru aceste documente sunt în anexele la lege.
• Prevederea de la art. 18(3) conduce la nevoia de a depune un document suplimentar, respectiv dovada că anunțul respectiv a fost publicat. Este vorba de chitanța cu care s-a plătit anunțul și o copie a ziarului respectiv. Este greu de spus ce mai înseamnă în ziua de azi un „ziar de mare tiraj”. Tribunalul a admis și anunțuri publicate on-line. Puteți să publicați mai multe anunțuri și să aduceți dovezile. Pentru orice eventualitate, vă recomandăm să publicați anunțul cel puțin într-un ziar tipărit. Spre exemplu, România liberă este încă un ziar central recunoscut ca atare, cu o rubrică consistentă de mică publicitate. Atenție, în anunț trebuie să includeți numărul dosarului, deci îl puteți face numai după ce depuneți actele.

Alături de aceste documente, veți avea nevoie și de următoarele:

• cazierul judiciar al fiecărui membru fondator. Această cerere rezultă din art. 7, unde spune că membrii pot fi doar cetățeni cu drept de vot. Cum dreptul de vot este suspendat prin decizii judecătorești, prin depunerea cazierului judiciar vă dovediți „nevinovăția”. Principial, nu e chiar corect, dar dacă vreți să obțineți un răspuns pozitiv de la Tribunal, pregătiți din timp cazierele.
• declarație pe proprie răspundere a fiecărui membru fondator că nu este membru al unui alt partid politic. Rezultă din interpretarea art. 8(3) și este de asemenea obligatorie
• copii după cărțile de identitate ale fiecărui membru fondator, certificate „conform cu originalul”.
• dovada plății taxei de timbru judiciar (chitanța). Taxa de timbru este de 300 lei, conform OUG nr. 40/2003, și se plătește la administrația locală de unde are reședința reprezentantul legal. Chitanța se depune în original.

Aceste acte nu sunt prevăzute expres de lege, dar practica Tribunalului arată că sunt obligatorii. Planificați-vă din timp obținerea lor, pentru a nu avea întârzieri ale procedurii.

Toate aceste documente formează dosarul ce se depune la Tribunalul București. Altături de original, pregătiți și patru copii. Numărul de cinci copii este stabilit de practica Tribunalului. Se pare că e vorba de una pentru instanță, trei pentru membrii fondatori (?!) și una pentru Ministerul Public. Pare absurd, dar dacă vreți partid trebuie să vă conformați.

Cerințe speciale privind statutul și programul partidului

Statutul și programul sunt documentele cele mai importante ale partidului. Ele vor defini viziunea și organizarea formațiunii. Este bine să vă luați timp și să le alcătuiți cu atenție, pentru că ele sunt cartea de vizită ale partidului dumnevoastră. În principal, ele vor reflecta viziunea dumneavoastră asupra partidului și a societății, deci nu putem vorbi de un model unic. În schimb, există anumite cerințe formale pe care trebuie să le respectați, mai ales în ceea ce privește statutul.

Cerința formală citată mai sus este că Statutul se alcătuiește conform cerințelor art. 10. Acesta enumeră o serie de elemente ce trebuie cuprinse obligatoriu în statut:

ART. 10
Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu:
a) denumirea integrală şi denumirea prescurtată;
b) descrierea semnului permanent;
c) semnul permanent sub formă grafică alb – negru şi color, în anexă;
d) sediul central;
e) menţiunea expresă că urmăreşte numai obiective politice;
f) drepturile şi îndatoririle membrilor;
g) sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;
h) procedura de alegere a organelor executive şi competenţele acestora;
i) competenţa adunării generale a membrilor sau a delegaţilor acestora;
j) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale;
k) organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianţă politică ori în alte forme de asociere;
l) condiţiile în care îşi încetează activitatea;
m) modul de administrare a patrimoniului şi sursele de finanţare, stabilite în condiţiile legii;
n) organul care reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţi;
o) alte menţiuni prevăzute ca obligatorii în prezenta lege.

Fiecare dintre punctele de la a) la n) va avea o secțiune explicită în statut, dacă doriți să evitați respingerea cererii. Mare atenție la punctul o), pentru că din nou vă obligă la lectura întregii legi. Fiecare dintre articolele 11-17 include prevederi ce trebuie trecute obligatoriu în Statut. Spre exemplu, art. 15 vorbește de Comisia de arbitraj, prin urmare trebuie să apară în Statut, cu atribuțiile prevăzute în lege.

În ceea ce privește programul, legea prevede puține restricții explicite, dar și acestea sunt importante. Citiți cu atenție articolele 2 și 3, care vorbesc în general despre program.  Rețineți că la dezbatere va participa întotdeauna un procuror care are responsabilitatea să se opună în cazul în care consideră că programul contravine legii. De obicei, procurorii sunt riguroși și au tendința de a se opune dacă vor considera că ceva e neclar. Este de preferat să aveți un program concis și clar, care nu lasă loc interpretărilor.

Numele, acronimul și semnul permanent

Partidul dumneavoastră va fi descris prin aceste trei elemente: denumirea integrală, acronim și semn permanent. Articolul 5 se referă la acestea:

ART 5
(1) Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi alianţelor politice, în mod corespunzător.
(3) Denumirea integrală şi denumirea prescurtată, precum şi semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza însemnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică

Două riscuri importante sunt asociate alegerii acestor însemne:

• dacă sunt prea asemănătoare cu cele folosite de alte organizații, e posibil să ca reprezentanții acestora să intervină în proces și să ceară schimbarea lor. Acest lucru duce la creșterea duratei procesului și poate însemna respingerea cererii de înregistrare. Verificați cu atenție Registrul Partidelor Politice, dar și cererile în curs de judecată, pentru a nu avea surprize (pentru cererile în curs de judecată, puteți folosi monitorizarea noastră). De asemenea, verificați la OSIM dacă numele nu este protejat de cineva. Este bine să verificați și Registrul Național ONG, pentru a evita suprapunerile cu denumiri ale unor asociații sau fundații.
• dacă sunt prea asemănătoare cu ale unor organizații internaționale, state sau culte, procurorul vă va solicita să le schimbați. Aici trebuie să folosiți o combinație de creativitate și bun simț. Spre exemplu, nu veți folosi crucea sau semiluna, din motive evidente. Nu veți încerca să înregistrați „Partidul Unității Națiunilor”, pentru că da, procurorul va vedea imediat similitudinea. Pentru partidele locale, alegerea unui nume care indică localitatea sau județul ar putea fi o variantă.

Rețineți și că, în conformitate cu art. 54, nu aveți voie să refolosiți însemne ale unor partide radiate între timp. De aceea, verificați Registrul Partidelor Politice integral, nu doar datele referitoare la partidele existente.

Judecata

Ați strâns și depus la Tribunal toate actele prevăzute explicit și implicit de lege. Veți aștepta mai întâi să treacă perioada de publicitate de 15 zile, și apoi veți primi un termen de judecată. Legea spune că trebuie să se întâmple în 15 zile, dar pregătiți-vă să nu fie respectată legea. Este o situație nefericită, determinată cel puțin parțial de aglomerarea instanțelor de judecată. În principiu, dosarul dumneavoastră va fi repartizat aleatoriu la unul din completele de judecată și va fi dezbătut la următorul termen alocat acestuia. Poate fi peste o săptămână sau peste două luni, de la caz la caz. Dacă durata e prea mare, aveți posibilitatea și temeiul legal să faceți o cerere de urgentare a cauzei. Practica ne arată că de obicei astfel de cereri sunt acceptate.

Dezbaterea dosarului este publică. Dacă nu ați cerut judecata în lipsă, veți fi prezent (personal sau reprezentat), altfel vi se suspendă cauza. Judecătorul vă va adresa întrebări, dacă va considera că sunt necesare clarificări. Va da cuvântul procurorului, iar acesta va menționa dacă are sau nu obiecțiuni. Dacă există intervenienți – am dat exemplu unei organizații cu un nume similar – judecătorul le va acorda cuvântul.

Dacă nu sunt obiecțiuni argumentate și judecătorul consideră că documentele depuse sunt conform legii, procesul se poate termina cu succes aici. Dacă procurorul a avut obiecțiuni respinse de judecător, cu siguranță va face apel, pentru că e în fișa postului. De asemenea, dacă au fost intervenienți, și aceștia pot face apel.

Dacă judecătorul constată că anumite elemente sunt insuficient detaliate, vă va cere să rectificați documentele și veți primi un nou termen, peste aproximativ o lună. Dacă sunteți prezent, nu veți primi o înștiințare scrisă, deci trebuie să notați cu atenție cerințele. Până la următorul termen, trebuie să rectificați cele cerute de judecător, apoi procesul se reia.

În cazul cel mai rău, judecătorul va constata că dosarul nu respectă legea și va respinge cererea. În acest caz, aveți la dispoziție apelul sau puteți să reluați întreaga procedură. Reluarea procedurii este mai rapidă, pentru că judecata în apel durează mult. Dar are costuri suplimentare, pentru că va trebui să refaceți toată documentația (cazierele expiră, programul și statutul trebuie iar autentificate, trebuie iar anunț în ziar etc.).

Redactarea și comunicarea deciziei

Oricare ar fi decizia, înarmați-vă cu răbdare. Va produce efecte doar după ce este redactată și comunicată. Prin comunicare se înțelege trimiterea în scris către toate părțile implicate. Termenul de apel de 5 zile începe să curgă de la data comunicării, nu de la data ședinței. Dacă nimeni nu face apel în 5 zile, atunci rămâne definitivă. Pentru a o folosi legal, trebuie să vă prezentați încă o dată la Tribunal, pentru a obține un document certificat.

Redactarea deciziei poate dura între câteva zile și câteva săptămâni. Nu avem alte comentarii, așa merge justiția la noi.

Apelul

Apelul la decizia Tribunalului București poate fi făcut de oricare dintre părți, așa cum am arătat: dumnevoastră, dacă decizia e negativă; procurorul, dacă are obiecțiunii respinse de judecător; intervenienții, dacă decizia e pozitivă. Apelul se judecă la Curtea de Apel București. Procedura de dezbatere se reia, cu aceleași părți. Diferența importantă e că rezultatul va fi, de această dată, definitiv.

Practica de până acum ne arată că durata apelului este mai mare decât cea a judecății pe fond. Veți avea un timp de așteptare de cel puțin câteva săptămâni.

Costuri

Scopul acestui Scurt Îndrumar este să vorbească mai ales despre proceduri și documente necesare. Doar enumerăm principalele costuri implicate de proces:

• taxa judiciară de timbru (300 lei);
• autentificarea actelor (poate ajunge la câteva sute de lei, depinde de avocat sau notar);
• taxele pentru obținerea cazierelor judiciare (depinde de numărul de membri fondatori);
• costuri poștale, pentru trimiterea documentelor la judecata în lipsă;
• costuri de deplasare la Tribunal, pentru participarea la ședințele de judecată;
• onorariul avocatului, dacă doriți reprezentare

Vom reveni cu informații pe această temă într-un ghid mai detaliat pentru înființare unui nou partid.

Avocatul

Nu am spus nimic până acum de angajarea unui avocat. Ca în cazul oricărui proces, aveți dreptul la reprezentare legală. Puteți angaja un avocat care să vă reprezinte sau puteți să vă reprezentanți singuri. Decizia vă aparție în totalitate.

Avantajele angajării unui avocat sunt că nu mai trebuie să vă bateți capul cu toate detaliile legii și nu mai e nevoie să veniți personal la Tribunal. Dezavantajul este costul, va trebui să plătiți un onorariu. Acesta este mai mare dacă doriți și consultanță la redactarea statului și programului și nu doar reprezentare la Tribunal.

Și teoretic și practic, puteți să treceți prin toată procedura singuri. Dacă nu aveți niciun jurist în comitetul de inițiativă, sfatul nostru este să analizați serios avantajele și dezavantajele angajării unui avocat. Dacă decideți că veți utiliza astfel de servicii juridice, vă recomandăm să vă interesați de experiența concretă a avocatului cu astfel de spețe, pentru că este un domeniu nou și au fost cazuri în care chiar avocații au făcut erori ce au dus la creșterea duratei procedurilor.

Mai multe informații despre partide noi

Centrul pentru Inovare Publică monitorizează dinamica apariției noilor partide. Puteți vedea aici, cu actualizare zilnică, centralizarea cererilor înregistrate la Tribunalul București.

Monitorizarea este posibilă cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, prin proiectul „Legea Partidelor Politice : bariere și oportunități”, despre care puteți afla mai multe informații în această pagină. Opiniile exprimate aparțin exclusiv Centrului pentru Inovare Publică.

Îndrumarul de față este prima versiune a unui viitor ghid pentru înființarea unui nou partid politic. Rămâneți în legătură cu noi pentru a afla mai multe informații.

Pentru informații suplimentare, ne puteți contacta printr-un comentariu la acest articol, sau la adresa de email inovarepublica[@]gmail.com.